Nevroza si comportamentele nevrotice

"Nevroza este o afecţiune psihogenă unde simptomele sunt expresia simbolică a unui conflict psihic ce-şi are rădăcinile in istoria infantilă a subiectului şi constitue compromisuri intre dorinţă şi apărare."(Laplanche: dicţionar de psihanaliză)

Din punctul meu de vedere, noi avem cu toţii, in anumite momente, comportamente nevrotice care nu răspund pe deplin situaţiei prezente. Ele rezultă cel mai adesea din mecanismele de apărare. Sunt eşecurile in comunicare sau comportamentele contaminate de conflictele neincheiate din trecut.

Prefer să aduc exemple concrete in care o persoană aduce in prezent conflictele sale din prezent.



Nevroza este:

- incapacitatea de a fi prezent in prezent;

- incapacitatea de a avec acces la adevăratele sale nevoi, de a le identifica şi de a găsi un răspuns;

- a avea prejudecăţi, principii, ideologii in loc să priveşti in faşă realitatea prezentă;

- a se servi de trecut pentru a justifica prezentul: obiceiurile, tradiţiile fixe, ritualurile care fac viitorul previzibil (introiecţii);

- a da prioritate trecutului şi cunoscutului asupra prezentului şi necunoscutului;

- a da prioritate viitorului şi proiectelor asupra prezentului şi acţiunii;

- a se servi de ceilalţi pentru a-şi justifica poziţia : şi ceilalţi fac la fel;

- a-l acuza pe celălalt cand reproşează ceva in loc să asculte : "Şi tu atunci…" ;

- a-şi pregăti răspunsul in loc de a-l asculta pe celălalt;

- a vorbi ca să se afle in treabă (evitare);

- a vorbi pentru a spune ceva;

- a dori să fie mereu tot mai perfect şi a se simţi vinovat că nu a reuşit;

- a manipula in loc să ceară, să spună in faţă sau să acţioneze;

- a trăi cu regrete pe care caută mereu să le satisfacă;

- a se simţi vinovat (transfer) cand este vorba să fie responsabil sau să repare;

- a aştepta regulat ca celălalt să facă primul pas : a reacţiona in loc de a acţiona (dependenţă, simbioză);

- a trăi prost şi a nu lăsa nici pe ceilalţi să trăiască;

- a nu-şi accepta corpul, varsta, calităţile sau defectele;

- a fi in mod obişnuit gelos prin posesie sau din frica de a fi abandonat (simbioză);

- a se plange adesea sau niciodată din principiu (introiecţie);

- a reproşa celorlalţi că sunt cauza sentimentelor sau comportamentelor sale: din cauza ta…;

- a se supune in mod regulat părerii celorlalţi: gura lumii(introiecţie);

- a dori să aibă dreptate şi să domine in mod obişnuit;

- a cumpăra dragostea cu bani, datoria sau obligaţiile;

- a face glume fără incetare (evitare şi adesea devalorizarea celuilalt);

- a generaliza;

- a privi in altă parte;

- politeţe excesivă;

- a-şi bate joc;

- a-şi reprima in mod obişnuit spontaneitatea;

- a face judecăţi critice sau a acuza;

- a răspunde la o intrebare printr-o altă intrebare.

Adesea rezultă de aici o deviere in comunicare, o declanşare, o prelungire sau un impas in conflict.

Foto: skins.be

Autor: dr. André Moreau

Sursa: psiholife.ro