OMG, bucataria din laborator

De-a lungul timpului alimentatia omului a suferit o evolutie paralela cu rata dezvoltarii tehnologice. Daca la inceput hrana venea exclusiv din natura, in ultima vreme o buna parte din alimente provin mai degraba din laboratoare de inginerie genetica decat din mediu natural.

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avant al geneticii, s-a putut obtine, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OMG, adica organisme modificate genetic.

Dincolo de avantajele oferite de acestea prin prisma unei productivitati mai mari si implicit preturi mai mici, o parte a oamenilor de stiinta dezaproba elanul cercetarii in acest domeniu si includerea in dieta zilnica a alimentelor care au la baza oganisme modificate genetic.

Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza sanatatea mamiferelor si implicit a oamenilor.

Efecte alergice şi toxice asupra oamenilor; majoritatea culturilor modificate genetic sint concepute să reziste la aplicări fără limită de ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil şi glyphosat sunt asociate cu tulburări de creştere ale fetuşilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consideră că soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanşează reacţii alergice precum voma, diareea şi şocul anafilactic. Unii consultanţi ştiinţifici din SUA consideră că toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producţia SUA) ar putea acţiona ca agenţi antigenici şi alergenici.

Un tip de porumb modificat genetic, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat in timpul unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat in martie 2007.

O alta varietate de porumb modificat genetic, denumita NK603, deja aprobata pentru consum in Uniunea Europeana a fost analizata de Institutul Stiintific francez CRIIGEN. Rezultatele studiului au aratat ca grupul de cobai hranit cu acest porumb a suferit modificari la rinichi, ficat, creier, inima si a prezentat diferente semnificative in greutate.

Nici soia nu a scapat asaltului tehnologic si noi varietati modificate genetic au fost depistate ca si cauza a mortalitatii infantile, cresterea agresivitatii si pierderea instinctului matern la cobaii testati. Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare si in Romania, pana in 2007.

Desi efectele directe asupra oamenilor nu au fost serios evaluate, testele efectuate de cele mai mutle ori pe cobai atrag atentia asupra pericolului reprezentat de consumul organismelor modificate genetic. Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sint foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorător, mai ales in ce priveşte efectele asupra mamelor şi bebeluşilor nenăscuţi, in contextul in care se urmăreşte introducerea de cat mai multe OMG in alimentaţia umană, din raţiuni comerciale.

Un articol de Ciprian Chitu

Sursa: healthy.ro



Citeste si alte articole pe HEALTHY:

1. 7 mituri pe care si medicii le cred

2. Afinele sporesc acuitatea vizuala

3. Ce se petrece in creier cand avem de-a face cu o dilema?