Ce se intampla daca un meteorit de 1 km loveste Pamantul?

Suntem bombardati din toate partile de profetiile babei Vanga sau ale lui Nostradamus, cu privire la izbucnirea celui de-al treilea Razboi Mondial pe data de 11 noiembrie a anului curent. Sansele sunt totusi infime. Teoretic, exista mai mari sanse ca un meteorit sa puna in pericol planeta. Sa vedem cum si de ce...

Sa nu fiti deloc surprinsi, insa NASA a depistat pana acum 818 meteoriti cu un diametru de cel putin 1 kilometru, a caror orbita se poate intersecta (sanse mici, dar exista) cu Pamantul. Stim din carti si documentare ca dinozaurii ar fi disparut tocmai din cauza unui meteorit care a cazut pe sol, undeva in America Centrala, ridicand un nor de praf care a blocat razele soarelui, a dus la moartea plantelor, a racit clima, toate acestea pe langa efectele naucitoare ale impactului direct. Cam acestea sunt lucrurile care se pot intampla daca meteoritul cade pe uscat. Cercetatorii au luat in calcul si o probusire in ocean, ridicand problema valurilor uriase ce ar putea aparea, asa numitele tsunami. Valuri de sute de metri inaltime ar spala coastele, distrugand mare parte din civilizatie (asta pentru ca traim preponderent pe tarmuri). Este perfect adevarat, insa Elisabetta Pierazzo de la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona, a realizat un studiu care a condus la rezultate impresionante...

Daca un meteorit de un kilometru intra in atmosfera cu o viteza de 18 kilometri pe secunda (e totusi mica, in general depaseste 30 de kilometri pe secunda) si loveste oceanul la un unghi de 45 de grade, miliarde de metri cubi de apa sunt aruncati in toate partile, inclusiv in inaltul atmosferei, pana la stratul de ozon. Tinand cont de faptul ca oceanele au apa sarata, apa si vaporii ar contine cloruri si bromuri deosebit de nocive pentru stratul de ozon. In mai putin de un an, stratul s-ar subtia incredibil de mult, indeosebi in emisfera nordica. Astfel, fara filtrul natural impotriva UV, radiatiile ar intra nestingherite spre pamant. Oamenii si-ar gasi mijloace de aparare, insa plantele si planctonul, cel care sta la baza lantului trofic in apa, nu ar rezista mult timp. Fara hrana, oamenii aflati la adapost s-ar stinge incet dar sigur, disparand ca civilizatie...

Studiul condus de Pierazzo da si mai multe batai de cap omenirii. Suntem atat de mici si de neinsemnati.