In 1667, Johan Joachim Becher enunta teoria flogisticului, de la termenul grecesc phlogistos, care inseamna inflamabil. Johan credea ca fiecare corp combustibil contine flogistic, o substanta care permite arderea. Phlogiston-ul se elimina dupa ardere si corpul devine "calx", el nemaiputand intretine procesul. Becher a sustinut ca aerul joaca un rol crucial, el extragand flogisticul din corpuri. Cand aerul se satureaza, arderea nu mai e posibila. De asemenea, masa corpurilor se reduce semnificativ.
Teoria a fost infirmata clar in 1753 de catre Mihail Lomonosov, care a studiat oxidarea. Savantul a demonstrat experimental ca masa unui metal ramane aceeasi dupa supunerea la caldura, intr-un vas inchis etans. La expunerea la aer, masa chiar creste si nu scade, cum ar fi trebuit dupa inlaturarea flogisticului. Totul era de fapt clasica reactie de oxidare, cu degajare de caldura. Photo
Teoria a fost... acceptabila la vremea ei, dar falsa in prezent.
Discutii asupra articolului "5 teorii faimoase: adevarate sau false?":