ei afla ca nu...mai gandeste-te o data;mai ales la faptul ca ink din copilarie te-ai jucat de-a mama si de-a TATA si ti s-a parut chiar funny..apoi daca totr ti-ai facut de cap asuma-ti aceasta responsabilitate caci poate fi ultima sansa de a afla cum e sa fi tatic...nu in putine cazuri s-a intamplat ca dupa un avort sa afle tipa ca nu mai poate avea un bebe...ce sa zic asta e intr-adevar o surpriza neplacuta...i s-a taiat oportunitatea de a fi mamica ceea ce nu e chiar atat de usor de acceptat si atunci cine ar fi de vina;cred ca te-ai prins :tu..asa ca m-ai gandeste-te daca mai iti pui aceasta intrebare-de a-l pastra sau nu...eu zic da in orice situatie
Trimis de vectorialpx la 20 Octombrie 2006, ora 13:04
nu numai asta e problema... ideea e ca daca ai facut o greseala tre sa suporti consecintele. Un copil... este oare o greseala ?!
Sunt convinsa ca un copil poate fi orice, mai putin o "surpriza". Si, mai mult, una neplacuta. Un copil se naste din greseala, doar daca nu invatam nimic din greselile altora. Sau chiar din propriile greseli.
Trimis de gabi_bum la 21 Octombrie 2006, ora 12:19
o problema care afecteaza multi dintre tinerii societatii.Din motive cat mai diverse multi dintre ei se lovesc la un moment dat de aceasta situatie: "este un copil o surpriza neplacuta?".
DA, poate fi considerat o surpriza in cazul in care metodele cotraceptive dau gres.
NU, daca actul sa realizat si ambii parteneri s-au decis sa foloseasca ca metoda contraceptiva ejacularea afara sau cele cinci zile inainte si dupa menstruatie.
Asta daca se discuta din punctul de vedere al conceperii copilului, in schimb daca vorbim de impactul psihologig pe care il are un copil asupra ambilor pareteneri lucrurile sunt diametral opuse.
in ce priveste barbatul, lucrurile sunt mai putin complicate,pt ca el simte emotional mult mai putzin lucrurile insa asta nu inseamna ca el nu suporta un soc la nivel psihic, el orcicum se v-a simti depasit de situatie,indiferent cat de pregatit este.
In ce priveste femeia e destul de greu,pt k atat situatia cat si interventia sunt marcante. pshicul unei femei este prada drepesiilor in astfel de situatii.plus ca alegerea este foarte grea indiferent care v-a fi ea.
din nefericire pt mine la inceputul anului am fost int-o situatie asemanatoare, iar alegerea stiu cat a fost de grea.
daca te decizi sa renunti la el,gandul cum ar fi fost acel copil,cum arfi fost viatata dac el se nastea,un copil este o binecuvantare,dar daca apare intr-un moment al vietii in care nu esti deloc pregatit sa-l cresti,nu poti sa distrugi viata acelui copil.
opinia mea este sa cantariti foarte bine decizia pe care o ve-ti lua, tinand cont de toate variabilele existente in acel moment, si daca situtia va permite sa-l pastrati cu mici scrificii,faceti-le pentru ca nimic nu este mai frumos ca un copil.
"...dar daca apare intr-un moment al vietii in care nu esti deloc pregatit sa-l cresti,nu poti sa distrugi viata acelui copil"
Care viata?!!! Cea pe care respectivii "parinti" au avut "grija parinteasca" sa nu i-o distruga atunci cand au cazut de acord sa-l ucida? De unde stii tu ca viata acelui copil va fi distrusa? Ce intelegi prin distrusa? Ca nu va avea dulapul plin de toale la moda? Sau ca nu va avea calculator? Se pot intampla si lucruri mai grave de atat, cum ar fi de exemplu sa fii victima unui avort. In ce priveste daca un parinte este sau nu pregatit sa creasca un copil, daca este destul de "matur" si "responsabil" sa-si puna intrebarea: "sunt eu pregatit sa cresc un copil?" atunci inseamna ca este pregatit.
Cat despre undying... tu in ce caverna te-ai mai nascut?!!! Si ce ursi te-au crescut?!? Mai bine ai face un serviciu lumii si... die!!!
Trimis de gabi_bum la 23 Octombrie 2006, ora 15:54
foarte buna remarca doru, asa e. ce inteleg eu printr-o viata distrusa? inteleg multe, nu stiu daca toalele si calculatorul sunt importante in schimb sunt multe lucruri care distrug viata unui copil. un copil pe langa faptul ca trebuie crescut mai are nevoie de o educatie corespunzatoare si un viitor, ceea ce niste "parinti" prinsi pe picior gresit nu are cum sa le indeplineasca.
daca se hotarasc sa-l pastreze cu conditia de a duce o viata destu de grea, stii cate reprosuri inghit unii parinti(de genul:de ce mai facut daca nu poti sa...) pt simplu fapt ca nu pot sa le asigure aceste lucruri.
E adevarat ca si numrul de avorturi este urias (in 1990 sau inregistrat 1 milion de avorturi numai in bucuresti) acum cifra este mai mica dar nu neglijabila pt ca accesul la metode conrtaceptive este unul mult mai mare.
in plus am specificat destul de clar: "opinia mea este sa cantariti foarte bine decizia pe care o ve-ti lua, tinand cont de toate variabilele existente in acel moment, si daca situtia va permite sa-l pastrati cu mici scrificii,faceti-le pentru ca nimic nu este mai frumos ca un copil."
Si ce fel de cuplu e acela care decide, fara macar sa clipeasca, sa sacrifice un copil de dragul "cuplului" ? Unde nu e intelegere, ce fel de cuplu poate exista ?
daca va spun ca am intalnit cazuri de femei care si-au abandonat si CEL DE-AL 7-LEA COPIL in spital si ca nu-l mai primeau astia de la stat ca a depasit nr maxim de copii cu drept de institutionalizare( sau ceva de genul asta oricum)ce ziceti?? sa se mai pastreze copiii nedoriti???? eu zic sa va mai ganditi........si apropo..s-au inventat metode de contraceptie!!! si inca multe...
daca va spun ca am intalnit cazuri de femei care si-au abandonat si CEL DE-AL 7-LEA COPIL in spital si ca nu-l mai primeau astia de la stat ca a depasit nr maxim de copii cu drept de institutionalizare( sau ceva de genul asta oricum)ce ziceti?? sa se mai pastreze copiii nedoriti???? eu zic sa va mai ganditi........si apropo..s-au inventat metode de contraceptie!!! si inca multe...
ti se pare ca un copil e o surpriza neplacuta?
Comentarii pe articolul "Ar trebui sa il pastram?"
DA, poate fi considerat o surpriza in cazul in care metodele cotraceptive dau gres.
NU, daca actul sa realizat si ambii parteneri s-au decis sa foloseasca ca metoda contraceptiva ejacularea afara sau cele cinci zile inainte si dupa menstruatie.
Asta daca se discuta din punctul de vedere al conceperii copilului, in schimb daca vorbim de impactul psihologig pe care il are un copil asupra ambilor pareteneri lucrurile sunt diametral opuse.
in ce priveste barbatul, lucrurile sunt mai putin complicate,pt ca el simte emotional mult mai putzin lucrurile insa asta nu inseamna ca el nu suporta un soc la nivel psihic, el orcicum se v-a simti depasit de situatie,indiferent cat de pregatit este.
In ce priveste femeia e destul de greu,pt k atat situatia cat si interventia sunt marcante. pshicul unei femei este prada drepesiilor in astfel de situatii.plus ca alegerea este foarte grea indiferent care v-a fi ea.
din nefericire pt mine la inceputul anului am fost int-o situatie asemanatoare, iar alegerea stiu cat a fost de grea.
daca te decizi sa renunti la el,gandul cum ar fi fost acel copil,cum arfi fost viatata dac el se nastea,un copil este o binecuvantare,dar daca apare intr-un moment al vietii in care nu esti deloc pregatit sa-l cresti,nu poti sa distrugi viata acelui copil.
opinia mea este sa cantariti foarte bine decizia pe care o ve-ti lua, tinand cont de toate variabilele existente in acel moment, si daca situtia va permite sa-l pastrati cu mici scrificii,faceti-le pentru ca nimic nu este mai frumos ca un copil.
Care viata?!!! Cea pe care respectivii "parinti" au avut "grija parinteasca" sa nu i-o distruga atunci cand au cazut de acord sa-l ucida? De unde stii tu ca viata acelui copil va fi distrusa? Ce intelegi prin distrusa? Ca nu va avea dulapul plin de toale la moda? Sau ca nu va avea calculator? Se pot intampla si lucruri mai grave de atat, cum ar fi de exemplu sa fii victima unui avort. In ce priveste daca un parinte este sau nu pregatit sa creasca un copil, daca este destul de "matur" si "responsabil" sa-si puna intrebarea: "sunt eu pregatit sa cresc un copil?" atunci inseamna ca este pregatit.
Cat despre undying... tu in ce caverna te-ai mai nascut?!!! Si ce ursi te-au crescut?!? Mai bine ai face un serviciu lumii si... die!!!
daca se hotarasc sa-l pastreze cu conditia de a duce o viata destu de grea, stii cate reprosuri inghit unii parinti(de genul:de ce mai facut daca nu poti sa...) pt simplu fapt ca nu pot sa le asigure aceste lucruri.
E adevarat ca si numrul de avorturi este urias (in 1990 sau inregistrat 1 milion de avorturi numai in bucuresti) acum cifra este mai mica dar nu neglijabila pt ca accesul la metode conrtaceptive este unul mult mai mare.
in plus am specificat destul de clar: "opinia mea este sa cantariti foarte bine decizia pe care o ve-ti lua, tinand cont de toate variabilele existente in acel moment, si daca situtia va permite sa-l pastrati cu mici scrificii,faceti-le pentru ca nimic nu este mai frumos ca un copil."
» Afiseaza toate temele de discutii propuse de utilizatori