miros de vara

vara la 38 de grade celsius, aerul venetiei este un cocktail alcatuit din cele mai diversificate miresme.

Un rebut de oras care trebuia relocat de cateva sute de ani, insa ei au valorificat dezastrul in care se afla, transformandu-l in centru turistic. Nu are nimic impresionant, nu merita vizitat.

L-am vizitat, e un oras istoric deosebit. Se spune IGRASIE.

Am ajuns în Veneţia aşteptându-mă la un miros greu de apă stătută, la murdărie, şi, în general, la o atmosferă greu de respirat şi din cauza aglomeraţiei. Sfaturi "de la cunoscători", pe care bine că nu le-am ascultat. Mulţimea de turişti a fost cea mai neplăcută problemă, dar nu îndeajuns de puternică pentru a nu-mi dori să mă reîntorc aici. Căci nu fără motiv a fost copiată de cluburi de turism din lume imaginea clădirilor care străjuiesc "Canal grande", iar Veneţia a fost şi este preferata unor regizori de succes pentru a turna filme, care nu le-au ştirbit din popularitate. Ba din contră. "Ceasul" oraşului construit pe 120 de insuliţe, legate între ele prin zeci de poduri elegant suspendate deasupra canalelor, bate, spun unii, spre orele 12. Poate de aici vine şi unicitatea Veneţiei, care reuşeşte să exemplifice pe viu că nimic nu este veşnic pe această lume, nici măcar lucrurile unice şi măreţe. Acesta nu este însă nici pe departe unicul motiv pentru care Veneţia este o destinaţie care nu trebuie ratată, odată ajunşi în Italia.