Nimic mai fals! Daca pastrezi poze sau amintiri frumoase cu ,,fosta" vei lungi agonia in care te-ai trezit dupa ce te-ai despartit de ea.Si nu-i neaparat nevoie ca EA sa-ti dea papucii ca sa suferi.Eu am pus capat unei relatii de doi ani cu o fata pe care o iubesc si acum la 11 luni de la despartire.Si cred ca si ea ma iubeste in felul ei.Am hotarat sa plec pt ca exista o mare diferenta de varsta intre noi (21 de ani, da ati citit bine).Era extraordinara in pat, mai ales ca era in perioada de ,,invatare". De ce am plecat? Mi-am dat seama ca peste ani, diferenta se va vedea mai acut.N-am vrut sa-si piarda cu mine cei mai frumosi ani ai tineretii.Am pastrat amintirile (poze, lucruri ) dar nu ma ajuta sa o uit mai repede.Cred ca solutia este o alta relatie dar, nu gasita la repezeala ci o relatie in care sa n-o cauti pe fosta.
felicitari cristian!
si ti-o spun cu zambetul pe buze, caci ma bucur sa aflu ca sunt baieti care reusesc sa treaca peste fostele asa cum ai facut tu (asa cum am facut si eu cu fostul) caci sunt inca multi prieteni de ai mei (si mai ales baieti) care inca au probleme de genul asta si nu gasesc acea detasare de ea..nu-si gasesc echilibrul de a merge inainte si de a repara cu urmatoarea greselile si de A FACE sa mearga MAI bine! ;)
iti marturisesc ca am urmat aceeiasi pasi, acum un an cand mi-a fost destul de greu (evident ca mi-era incredibil de greu-dar nu recunosteam atunci nici in ruptul capului ca de fapt aveam nevoia sa fiu iubita de EL si sa il iubesc EU ca era 'el' si atat. acum imi dau seama ce copii eram.. - din pacate el inca a ramas un copil dar asta e doar parerea mea). si ma bucur tare mult ca mergi pe principiul asta "ce nu te omoara te face mai puternic!"
e complet adevarat!
dupa perioada de dupa el, mi-am concentrat atentia 100% mie, si dezvoltarii mele profesionale, m-am testat de multe ori astfel incat sa vad ce pot imbunatati sau unde am gresit in relatiile anterioare (desi au fost doar doi mari si bune care au contat enorm), si prin joaca in schimb... te autotestezi cel mai bine! joaca cu ceilalti care conteaza mai putin. si stii de ce conteaza mai putin? ca nu ii lasi sa se aproprie niciodata prea mult de tine, caci ajungi sa iti pese si atunci te va durea mai mult, cand vei realiza ca ei nu iti raspund asa de mult pe cat ai vrea tu.
un prieten mi-a spus ca "barbatii's porci si femeile curve", ei bine, its true. in mare parte. dar daca reusesc sa treci si peste afirmatia asta si sa rezolvi teorema (exact ca in matematica) dupa legile nescrise..atunci ai sa poti iubi cu adevarat..inca o data! si va fi reciproc, pt ca vei avea grija si nu te vei mai lasa purtat de val cu "ce o fi-o fi"
imi plac la nebunie astfel de "mistere", probleme nerezolvate, vieti complicate, situatii de neacceptat si totusi..iti testezi rezistenta si forta psihica.
momentan, inca mai tin legatura cu ultimul fost prieten, dar asta de abia acum dupa 6 luni de absenta din viata unul altuia, si e totul ok. nu ma pot gandi ce mult il iubeam, caci acum sunt mai stabila la capitolul sentimente si mai realista decat puteam fi vreodata. e nevoie de mai mult decat simplii butterflies cu care eram obisnuiti.. e nevoie de o relatie. si asta stiti cu totii ce presupune. my word: friendship!
solutia nu este sa ai o alta relatie, este singuratatea dupa acea relatie! sa fii singur si sa iti dedici tie timpul 100% , sa te cunosti mai bine, sa evoluezi, sa te maturizezi si sa cresti, sa inveti in fiecare zi despre tine si ce vrei de la cealalta! caci APOI vei stii sigur ca te vei dedica 99% EI!
salutari,
gata, am trecut si eu pe aici si sper ca m-am facut inteleasa pt cei ce au trecut prin asta deja. :-)
Nu stiu ce sa zic, pe mne m-a parast fsta , acum 2 ai , intre timp am mai avut realtii pasagere cu alte fete.,, dar nu am reusit sa o uit pe ea , pe primaici in clipa de az in timp ce pe celelalte le-am uitat repede....Poate ca la faptul ca u am uitat-o contribuie si incercarea ei(a fostei) de a ma sti pe aproape, ca atunci cad are o problema vine sa se sfatuiasca cu mine...Eu o ajut , desi imi rascleste amintiri... dar nu pot sa nu o ajut , pur si simplu nu pot sa-i intorc spatele cand are probleme....Dar poate ca ca solutia la problema ea este doar o alta relatie traita la aceeasi intensitate...numai ca nu prea mai pot agata alta tipa cu care sa a inteleg la fel de bine cum m-am inteles(din punctul meu de vedere) cu fosta...Si viata devne o continua cautare, parca a imposibilului....Nu stu daca pasi prezetsati sunt intotdeauna suficienti ...... dar ma rog ....
sunt in aceeasi situatie descrisa de tine cristian... numai ca e foarte proaspata..
este extrem de dureros sa ma trezesc dimineata si sa vad patul gol, este extrem de dureros sa-mi beau cafeaua de dimineata singur, este extrem de dureros sa ating lucruri pe care le-a atins la randu-i candva si ea. minte mea zboara numai la ea.
mi-am spus de multe ori ca de vina este singuratatea de dupa... dar m-am inselat!
o iubesc si o voi iubi in continuare..
am trait clipe mirifice impreuna...
nu cred ca ma voi vindeca de ea... voi muri cu rana asta in suflet, mai ales ca pe toate le voi compara cu ea, si nici una nu va fi la nivelel ei..
tocami ce m-am despartit de fosta prietena...au trecut 2 luni. sincer, am incercat sa fac printre altele tot ceea ce zicea cristian in sfaturile lui...si din contra, parca o iubesc pe fosta prietena din ce in ce mai mult. nu imi mai arde de nimic, de prieteni de invatat, de munca, de nimic. pur si simplu nu mai sunt om...nu stiu ce sa mai fac.
Cred ca cel mai important este modul in care te desparti de cineva, cat de mult te-ai implicat sentimental, cat de mult te-a ranit despartirea. Daca tu te simti multumit de ceea ce "pus" in relatia respectiva si ceea ce ai "luat", atunci, treci mai usor si iti poti gasi si pe altcineva mai usor. Daca nu esti multumit cu tine insuti, atunci perioada este foarte grea si de regula, noi barbatii avem tendinta sa devenim violenti, verbal sau fizic. Si pe mine m-a ranit cineva acum aproape 3 ani... atunci nu o suportam sa o vad, mi-am dat si demisia de la locul de munca si am plecat in alta parte. Acum, nu mai simt nimic fata de fata respectiva... nu ca am uitat, doar nu mai simt nimic... daca vrei sa o uiti, incearca sa tai orice portita, sa arunci cele mai "dureroase" amintiri comune... daca vrei sa o recuceresti, atunci trebuie sa iti acorzi ceva timp, sa discuti cu ea si sa incerci sa nu fii porc... o atitudine sincera, e cea mai indicata... conteaza foarte mult sa iti pui intrebarea: oare ea e singura care ma va face fericit sau mai gasesc si pe altcineva? Cand vei incepe sa crezi ca respectiva nu a fost "the one" ci, inca nu ai gasit-o, atunci o sa vezi viata cu alti ochi! Suntem nascuti sa fim fericiti, nu sa ne amaram zilele cu greselile trecutului!
Eu zic ca dupa o despartire e bine sa pleci in alta parte total diferit fatza dc ai unde locuiesti de preferat in alta tara daca se poate,pt moment te linisteste eu acum sunt in alta tzara si deja am cunoscut o fata din alta tara.Eu zic ca daca schimbi locul exista o mare probabilitate sa schimbe treburile,plus ca iti dai seama ca lumea e mare si multe femei mult bune din toate pct de vedere.Daca nu schimbi mediu nu ai cum sa uiti prea usor.Romancile sunt prea dificile pt cat pot ele.Am obs ca asta e o problema nationala,da eu cred se poate trece fara probleme peste
Trimis de jean_poterasu la 28 August 2008, ora 01:56
Cristiane... Teoria ca teoria, practica ne omoara...
andreiM06:
dupa fiecare despartire sa pleci in alta tara sau ce?? romancele sunt prea dificile pt cat pot ele?? haha...
esti tu prea slab sa TRECI PESTE si sa inveti din propriile greseli si vrei ceva, dar nu fac sa mearga, atunci alegi sa fugi! asta sa fie solutia?? my answer: NO!
dar pana la urma, fiecare doarme cum isi asterne!
cristianstan68:
te doare cand vezi patu gol,
te doare cand bei cafeaua singur.. AND ETC!
e normal! si te intelegem ca si noi am trecut prin asta, dar totul va fi bine in timp cand o sa aflii ce era cu durerea asta din cauza lipsei ei din viata ta, si cu neobisnuinta de a fi singur, cu tine.
be strong! u can do it!! :)
intradevar.. trebuie sa fi prea puternic psihic... ca sa rezisti imaginilor care iti vin in minte cand privesti lucrurile pe care lea`ti avut candva in comun, dar nah... eu cel putin de cand ma situ numai tepe deastea am luat :)) deci mam obisnuit to be a luzer...defapt nici nu mai pun suflet in nici o relatie cum vin asa se duc... sper ca dragostea nu va ajunge pt mine o CHIMIE !
Treci peste da eu zic ca e bine sa vezi ca sunt tot felul de femei in lumea asta nu tre sa te limitezi numai la ce e in jur..(n-am plecat din tara dupa fiecare despartire =)) )
Trimis de cristianstan68 la 01 Septembrie 2008, ora 00:45
dap! nu e usor! stiu ca mai sunt femei pe lumea asta.. dar.. m-am implicat in relatia asta 500%! nu am fost niciodata un porc, nu am fost violent nici macar in limbaj! pur si simplu fiecare celula a corpului meu a iubit-o si o iubeste in continuare..nu sunt un om slab.. sunt un luptator..numai ca ceva in mine refuza sa lupte pentru a putea sa o uit..nu vreu sa plec din tara :-))! nu e nevoie sa-mi schimb locul de munca, chiar daca lucram in acelasi loc..am nevoie sa o vad zilnic..altfel as lua-o razna! e dureros dupa 8 ani fantastici...8 ani de relizari depline.. am avut pentru cine sa reusesc in viata.. pentru noi.. ACUM CE URMAZA??
Trimis de squishy la 01 Septembrie 2008, ora 10:02
yeah.. thats sucks! sorry to hear that cristianstan68...
adica.. vorbeam aseara cu un amic ce a divortat acum 2 ani. si el tocmai a facut 30 de ani.. si in prezent are foarte multe relatii trecatoare, si nu se limiteaza doar la una singura, si are un perimetru foarte deschis. tipe din canada si franta, si se tot plimba.. (and you know what i mean;) si ii e bine asa cum e. f putini ii inteleg stilul d viata..dar nu il intereseaza prea mult ce se intampla in jurul lui..
parerea mea, e ca e ceva mai speriat decat noi, caci avea alte planuri pt viata lui cum avea sa arate cand facea 30 de ani, si nu sa fie iar singur umbland dn floare in floare..
ceva mai instabil decat a fost pana acum..
si mi-a spus ceva interesant aseara "suntem mult prea rai pentru a fi intr-o relatie"
daca ar fi sa dezbat insa subiectul asta, nu m-as opri prea curand :P
acum ramane la aprecierea fiecaruia..si sa inteleaga ce se poate intelege din explicatia asta .
pana atunci, fiti puternici si nu cedati pt a va pierde pe voi insiva
Hmmm...am incercat dar nu ma pot abtine. Trebuie sa va spun prin ce-am trecut eu si poate ca inca mai trec. Aveam o relatie minunata cu cineva. O iubeam, ma iubea, stiu asta...4 ani am fost zilnic impreuna. 4 ani am stiut tot unul despre altul, si simteam ca am pt cine sa traiesc. Apoi, anul trecut in octombrie...i-am spus ca asa cum eu i-am dat mereu totul, am nevoie ca si ea sa imi faca o promisiune. Locuim intr-un oras de provincie destul de aproape de Bucuresti si ne propusesem sa mergem in capitala pt o viata mai buna. I-am spus ca vom merge oriunde insa vreau sa stie ca atunci cand parintii mei nu vor mai fi va trebui sa revenim aici, intr-cat eu am un frate si o sora care nu merg in picioare si atunci si doar atunci va trebui ca EU sa am grija de ei. Mananca, vorbesc, chiar merg prin casa cu mana sprijiniti de perete. sunt inteligenti, folosesc Internetul, sunt frumosi, nu fac pe ei, merg la baie singuri, dar au nevoie de cineva care sa ii supravegheze. Ea nu ar fi trebuit sa faca nimic altceva decat sa stea langa mine. Era si este obligatia mea. Poate ca m-am pripit punanad-o in fata faptului de a-si asuma o asemenea obligatie, dar consider ca trebuia sa stiu cu cine plecam la drum. Urma chiar nunta anul viitor! Acum...dupa 4 ani in care i-am dat totul...ea mi-a raspuns ....NU!!!!! 4 ani in care ea a fost pe primu loc in viata mea! Si tot ce am avut eu mai bun, ei i-am daruit! Nu puteam sa cred. Am incercat sa o fac sa inteleaga ca e vb de o varsata destul de inaintata, intr-cat parintii mei inca sunt tineri, si nu o sa-si "distruga viata" asa cum spunea! Dar ...n-a fost chip. n-am putut sa o las atunci, am mai stat impreuna vreo 2 luni, insa eu stiam ca poate nu e ea cea de care am nevoie in viata mea. Am gasit pe altcineva intre timp. Am parasit-o cu lacrimi in ochi si am incercat sa imi fac viata cu alcineva. Fata cea noua era de la Galati, a venit la mine de sarbatori...si a fost destul de bine. Nu puteam insa sa o uit! Parca o vedeam cu lacrimi n ochi cum ma implora si cum imi promitea ca se va schimba, ca face orice numai sa nu o las! Simteam ca ceva se rupe in mine. Dupa sarbatori, m-am hotarat, ma intorc la ea! Am fost indecisi insa amandoi si nu am facut pasul decisiv nici unul! Eu mi-am propus sa nu iau nici o decizie si sa las timpul sa decida. Gresit insa! Ea ma suna zilnic, ea parca ar fi vrut si n-ar fi vrut( o inteleg, nu e usor ca dupa 4 ani sa iti spuna iubitul ca are alta si ca va veni la el de sarbatori). In fine...cand eu am zis...da domne...eu pe ea o vreau...era prea tarziu. Ea deja avea alt iubit! Il iubeste se pare si acum chiar am ramas singur! Sunt 3 luni de cand nu am vorbit ( decat odata parca intamplator pe strada).
Stiu ca n-as mai vrea sa fiu cu ea, atata timp cat altcineva a fost langa ea...poate orgoliul cum spunea Cristian, insa chiar si-asa a ramas ceva care parca nu ma lasa sa merg mai departe. Ceva care ma tine in loc si nu-mi da pace. Ceva care ma chinuie si nu ma lasa sa dorm! Am gresit eu?! A gresit ea?! Inca nu-s bine! Sunt pe drumul cel bun totusi! Nu mai e ea in mintea mea tot timpul! E acolo, e inca in inima mea. dar parca ma simt mai bine! Mi-e dor de ea dar n-as vrea sa o vad! Stiu...suna paranoic si ciudat dar asa simt!
Trimis de squishy la 01 Septembrie 2008, ora 15:57
te inteleg gogu.. e normal...doare dar asta e. ea nu te-a meritat pe tine! +ca sunteti aman2 tineri si veti intelege ce decizii urma sa faceti, mai tarziu, cand timpul va va face sa realizati asta.
si eu inca mai ma gandesc la baiatul meu..unde totul era bine si frumos... si ce mult il iubeam.. si ce-mi placea sa impart orice cu el si sa-i dedic timpul meu. viata merge inainte si trebuie sa te impaci cu asta. o sa fie mult mai bine cand intr-un final(fericit) iti vei gasi pe cineva care sa iti impartaseasca sentimentele,visurile intru totul!! multa bafta gogu23! :)
Trimis de %aprov% la 01 Septembrie 2008, ora 17:28
GOGULE tata, sunt barbat dar nu te inteleg.Crezi ca o sa gasesti o femeie, sanatoasa, normala,intreaga la cap, care sa accepte sa ramana cu tine ca ingrijitoare la doi frati cu probleme locomotorii? Chiar daca asta se va intampla mai tarziu.Stii cate nevoi are un om cu probleme locomotorii? Si ati fi avut si voi 2-3 copii care trebuiau si ei ingrijiti. E normal, fata s-a speriat.Ea nu vrea sa se casatoreasca cu cineva care-i ofera statutul de infirmiera.Spui ca nu trebuia decat sa stea cu tine.Adica tu urmai sa ai grija de frati.Si de muncit cine muncea in familia voastra?
A doua chestie pe care n-o inteleg este ca tu ai fost primul care si-a gasit pe alta.De ce nu-ti convine ca apoi si ea si-a gasit un baiat?
Eu iti inteleg devotamentul fata de familia ta dar trebuie sa te gandesti ca pe viitor alta urmeaza sa fie familia ta.Nu stiu ce trebuie sa faci, dar asa cum ai procedat cu prima nu ai nici o sansa sa atragi vreo femeie.Ele stiu ca treburile in casa le face femeia chiar daca are servici.Acum esti entuziast si spui ca faceai tu totul dar mai tarziu cand veneai obosit de la serviciu pe ai ai fi intrebat=o si de mancare si de copii si de fratii tai.
Mai gandeste-te.
@ %aprov%
Dude, ai inteles gresit. Ideea era ca ea stia de toate problemele mele si stia cu cine planificase nunta asa ca, nu cred ca era o surpsiza prea mare ceea ce ii spusesem, dar poate ca modul in are i-am zis-o...nu stiu. Si sti...uneori in viata trebuie sa ai si compasiune si dragoste fata de familie, chiar daca sunt bolnavi. Asa e, ai dreptate, poate ca nu voia sa fie infirmiera, dar eu nu asta ii propuneam dude. Era vorbe de o chestie asa ipotetica de o varianta care s-ar fi intamplat peste 15, poate 20 de ani sau mai mult chiar. Nu cred ca i-am impus ca la 22 de ani cat are sa fie infirmiera fratilor mei. Si daca ai sti cat de multe am facut pentru ea...n-ai mai fi atat de sigur ca eu am gresit. Pe bune! Nu stiu cine si cu ce a gresit, insa daca privim lucrurile dpdvd uman...eu sigur nu am gresit! In fine...
A, si ca nevoi tati sa sti ca eu stiu cate nevoi are un om cu probleme locomotorii. Daca nu eu...atunci cine. Dar spre surprinderea ta, mare lucru nu trebuie sa le faci ci doar sa le dai o farufurie cu mancare, pe care o manaca singuri fara probleme. nimic altceva! Iti repet ca pana si la baie mergi singuri. Trebuia doar sa fie langa mine. Pentru ca eu asta ii cerusem. sa stea langa mine cand imi va fi greu. Whatever...nush daca intelegi...
Trimis de pilot_gx la 02 Septembrie 2008, ora 09:17
oricat ai vrea sa uiti de cineva la care ai tinut,nu o poti face...undeva in sufletul tau s-a cuibarit un cufar,un cufar cu amintiri unele frumoase altele dureroase...cate odata acestea se revarsa,asemenea unui rau ce spulbera tot in cale dupa o ploaie torentiala...si ranile ce incepusera sa se cicatrizeze...incep iar si iar sa sangereze...
eu cred ca merita macar sa pastram acele amintiri frumoase care nu de mult ne facea sa zambim si ne simteam impliniti...
s-o crezi tu CRISTIAN !
Comentarii pe articolul "Cum sa o uiti pe fosta"
si ti-o spun cu zambetul pe buze, caci ma bucur sa aflu ca sunt baieti care reusesc sa treaca peste fostele asa cum ai facut tu (asa cum am facut si eu cu fostul) caci sunt inca multi prieteni de ai mei (si mai ales baieti) care inca au probleme de genul asta si nu gasesc acea detasare de ea..nu-si gasesc echilibrul de a merge inainte si de a repara cu urmatoarea greselile si de A FACE sa mearga MAI bine! ;)
iti marturisesc ca am urmat aceeiasi pasi, acum un an cand mi-a fost destul de greu (evident ca mi-era incredibil de greu-dar nu recunosteam atunci nici in ruptul capului ca de fapt aveam nevoia sa fiu iubita de EL si sa il iubesc EU ca era 'el' si atat. acum imi dau seama ce copii eram.. - din pacate el inca a ramas un copil dar asta e doar parerea mea). si ma bucur tare mult ca mergi pe principiul asta "ce nu te omoara te face mai puternic!"
e complet adevarat!
dupa perioada de dupa el, mi-am concentrat atentia 100% mie, si dezvoltarii mele profesionale, m-am testat de multe ori astfel incat sa vad ce pot imbunatati sau unde am gresit in relatiile anterioare (desi au fost doar doi mari si bune care au contat enorm), si prin joaca in schimb... te autotestezi cel mai bine! joaca cu ceilalti care conteaza mai putin. si stii de ce conteaza mai putin? ca nu ii lasi sa se aproprie niciodata prea mult de tine, caci ajungi sa iti pese si atunci te va durea mai mult, cand vei realiza ca ei nu iti raspund asa de mult pe cat ai vrea tu.
un prieten mi-a spus ca "barbatii's porci si femeile curve", ei bine, its true. in mare parte. dar daca reusesc sa treci si peste afirmatia asta si sa rezolvi teorema (exact ca in matematica) dupa legile nescrise..atunci ai sa poti iubi cu adevarat..inca o data! si va fi reciproc, pt ca vei avea grija si nu te vei mai lasa purtat de val cu "ce o fi-o fi"
imi plac la nebunie astfel de "mistere", probleme nerezolvate, vieti complicate, situatii de neacceptat si totusi..iti testezi rezistenta si forta psihica.
momentan, inca mai tin legatura cu ultimul fost prieten, dar asta de abia acum dupa 6 luni de absenta din viata unul altuia, si e totul ok. nu ma pot gandi ce mult il iubeam, caci acum sunt mai stabila la capitolul sentimente si mai realista decat puteam fi vreodata. e nevoie de mai mult decat simplii butterflies cu care eram obisnuiti.. e nevoie de o relatie. si asta stiti cu totii ce presupune. my word: friendship!
solutia nu este sa ai o alta relatie, este singuratatea dupa acea relatie! sa fii singur si sa iti dedici tie timpul 100% , sa te cunosti mai bine, sa evoluezi, sa te maturizezi si sa cresti, sa inveti in fiecare zi despre tine si ce vrei de la cealalta! caci APOI vei stii sigur ca te vei dedica 99% EI!
salutari,
gata, am trecut si eu pe aici si sper ca m-am facut inteleasa pt cei ce au trecut prin asta deja. :-)
este extrem de dureros sa ma trezesc dimineata si sa vad patul gol, este extrem de dureros sa-mi beau cafeaua de dimineata singur, este extrem de dureros sa ating lucruri pe care le-a atins la randu-i candva si ea. minte mea zboara numai la ea.
mi-am spus de multe ori ca de vina este singuratatea de dupa... dar m-am inselat!
o iubesc si o voi iubi in continuare..
am trait clipe mirifice impreuna...
nu cred ca ma voi vindeca de ea... voi muri cu rana asta in suflet, mai ales ca pe toate le voi compara cu ea, si nici una nu va fi la nivelel ei..
dupa fiecare despartire sa pleci in alta tara sau ce?? romancele sunt prea dificile pt cat pot ele?? haha...
esti tu prea slab sa TRECI PESTE si sa inveti din propriile greseli si vrei ceva, dar nu fac sa mearga, atunci alegi sa fugi! asta sa fie solutia?? my answer: NO!
dar pana la urma, fiecare doarme cum isi asterne!
cristianstan68:
te doare cand vezi patu gol,
te doare cand bei cafeaua singur.. AND ETC!
e normal! si te intelegem ca si noi am trecut prin asta, dar totul va fi bine in timp cand o sa aflii ce era cu durerea asta din cauza lipsei ei din viata ta, si cu neobisnuinta de a fi singur, cu tine.
be strong! u can do it!! :)
adica.. vorbeam aseara cu un amic ce a divortat acum 2 ani. si el tocmai a facut 30 de ani.. si in prezent are foarte multe relatii trecatoare, si nu se limiteaza doar la una singura, si are un perimetru foarte deschis. tipe din canada si franta, si se tot plimba.. (and you know what i mean;) si ii e bine asa cum e. f putini ii inteleg stilul d viata..dar nu il intereseaza prea mult ce se intampla in jurul lui..
parerea mea, e ca e ceva mai speriat decat noi, caci avea alte planuri pt viata lui cum avea sa arate cand facea 30 de ani, si nu sa fie iar singur umbland dn floare in floare..
ceva mai instabil decat a fost pana acum..
si mi-a spus ceva interesant aseara "suntem mult prea rai pentru a fi intr-o relatie"
daca ar fi sa dezbat insa subiectul asta, nu m-as opri prea curand :P
acum ramane la aprecierea fiecaruia..si sa inteleaga ce se poate intelege din explicatia asta .
pana atunci, fiti puternici si nu cedati pt a va pierde pe voi insiva
Stiu ca n-as mai vrea sa fiu cu ea, atata timp cat altcineva a fost langa ea...poate orgoliul cum spunea Cristian, insa chiar si-asa a ramas ceva care parca nu ma lasa sa merg mai departe. Ceva care ma tine in loc si nu-mi da pace. Ceva care ma chinuie si nu ma lasa sa dorm! Am gresit eu?! A gresit ea?! Inca nu-s bine! Sunt pe drumul cel bun totusi! Nu mai e ea in mintea mea tot timpul! E acolo, e inca in inima mea. dar parca ma simt mai bine! Mi-e dor de ea dar n-as vrea sa o vad! Stiu...suna paranoic si ciudat dar asa simt!
si eu inca mai ma gandesc la baiatul meu..unde totul era bine si frumos... si ce mult il iubeam.. si ce-mi placea sa impart orice cu el si sa-i dedic timpul meu. viata merge inainte si trebuie sa te impaci cu asta. o sa fie mult mai bine cand intr-un final(fericit) iti vei gasi pe cineva care sa iti impartaseasca sentimentele,visurile intru totul!! multa bafta gogu23! :)
A doua chestie pe care n-o inteleg este ca tu ai fost primul care si-a gasit pe alta.De ce nu-ti convine ca apoi si ea si-a gasit un baiat?
Eu iti inteleg devotamentul fata de familia ta dar trebuie sa te gandesti ca pe viitor alta urmeaza sa fie familia ta.Nu stiu ce trebuie sa faci, dar asa cum ai procedat cu prima nu ai nici o sansa sa atragi vreo femeie.Ele stiu ca treburile in casa le face femeia chiar daca are servici.Acum esti entuziast si spui ca faceai tu totul dar mai tarziu cand veneai obosit de la serviciu pe ai ai fi intrebat=o si de mancare si de copii si de fratii tai.
Mai gandeste-te.
Dude, ai inteles gresit. Ideea era ca ea stia de toate problemele mele si stia cu cine planificase nunta asa ca, nu cred ca era o surpsiza prea mare ceea ce ii spusesem, dar poate ca modul in are i-am zis-o...nu stiu. Si sti...uneori in viata trebuie sa ai si compasiune si dragoste fata de familie, chiar daca sunt bolnavi. Asa e, ai dreptate, poate ca nu voia sa fie infirmiera, dar eu nu asta ii propuneam dude. Era vorbe de o chestie asa ipotetica de o varianta care s-ar fi intamplat peste 15, poate 20 de ani sau mai mult chiar. Nu cred ca i-am impus ca la 22 de ani cat are sa fie infirmiera fratilor mei. Si daca ai sti cat de multe am facut pentru ea...n-ai mai fi atat de sigur ca eu am gresit. Pe bune! Nu stiu cine si cu ce a gresit, insa daca privim lucrurile dpdvd uman...eu sigur nu am gresit! In fine...
eu cred ca merita macar sa pastram acele amintiri frumoase care nu de mult ne facea sa zambim si ne simteam impliniti...
» Afiseaza toate temele de discutii propuse de utilizatori