Comentarii pe articolul "De ce se tem barbatii de casatorie?"
Trimis de QCPavel la 12 Septembrie 2008, ora 09:55
Domnilor. Am sa va spun pe scurt ce a insemnat pentru mine casnicia. Saptesprezece ani din care ultimii trei...la munca in strainatate.
O calatorie in desert.
Afli despre ea si te incanta gandul de a explora desertul. Te pregatesti, iti faci temele cat de bine te pricepi, consulti alte personae si afli ca este un drum lung si plin de suprize. Unele placute, altele mai putin.
Nu stii ce sa faci, dar iti spui ca asta e scopul tau… si pleci la drum.
La inceput esti plin de sperante si dorinte, iar drumul iti pare usor si plin de entuziasm treci orice obstacol. E ca o provocare.
Pe drum intanlesti o alta persoana care vrea sa fie alaturi de tine, care are aceeasi tinta.
Ideea de a merge in doi iti pare o usurare. O sa impartiti amandoi toate greutatile calatoriei. Un tovaras de drum. Te increzi in el si mergi mai departe.
Pe parcurs constati ca bagajele lui sunt mult mai grele decat credeai si ca trebuie sa-l ajuti daca nu vrei sa faci calatoria singur. Si o faci… pentru ca vrei sa-l ai ca parteneri de drum. Nu-ti este usor, dar induri. Faci eforturi sperand sa reusesti. Sperand ca vei ajunge la prima oaza si acolo ai sa gasesti energia necesara de a merge mai departe. Chiar daca uneori nu mai rezisti si iluzii sau ganduri desarte te fac sa spui si sa faci lucruri regretabile, in adancul sufletului stii ca nu poti merge singur in calatoria asta si hotarasti sa taci. Taci si-ti duci mai departe drumul. De acum va fi calatoria ta si totul depinde in mare masura de tine.
Calatoria e lunga, iar pe parcurs o parte din bagaje dispar. Multe din ele sunt uitate si drumul ti se pare din nou usor. Si mergi mai departe. Este calatoria ta si trebuie sa o duci la capat, mai ales ca acum ai un tovaras cu mai putine bagaje, iar greutatile calatoriei par mult mai usor de trecut.
Cu cat mergi mai mult si cu cat bagajele se usureaza constati ca esti mai relaxat si ai timp sa gandesti la tot parcursul. Atunci realizezi ca drumul spre tinta ta e mult mai lung decat credeai. Scoti harta si constati ca te-ai ratacit.
Atunci hotarasti sa salvezi ce mai era de salvat. Toate bagajele lui, imaginare sau nu, deja disparusera, iar acum era timpul sa ai grija si de bagajele tale.
Ii ceri partenerului sa te astepte, iar tu il parasesti alergand dupa ajutor. Pornesti pe alt drum. De data asta ceva mai greu, dar mult mai plin de sperante. Vei gasi ajutorul necesar si asa te vei putea intorce sa-ti salvezi tovarasul de drum.
Uneori te opresti din drum doar pentru ai trimite mesaje. Sa-i spui ca inca mai lupti si ca totul va fi bine. Alteori doar alergi si lupti cu greutatile drumului uitand sa-i mai scrii tovarasului ce asteapta vesti de la tine. Nu te gandesti ca el asteapta, doar lupti si speri ca vei ajunge la timp sa-l salvezi. Nimeni si nimic nu te poate opri. Nici macar faptul ca nu mai primesti aceleasi mesaje de incurajare de la el.
Intr-un tarziu reusesti. Ai ajuns la oaza pe care o cautai.
Drumul a fost lung si anevoios, pe alocuri chiar imposibil de continuat, dar ai rezistat si ai reusit. Esti fericit si plin de sperante. Iti incarci bagajele cu tot ce crezi ca e necesar pentru a-ti salva tovarasul de drum.
Te incarci cu solutii la toate promisiunile si juramintele, apoi te intorci la tovarasul tau. Esti convins ca inca te asteapta si ca inca mai vrea sa fie salvat de tine.
Plin de speranta ajungi in locul in care l-ai lasat. Esti sigur ca te-a asteptat si ca e bucuros ca ai reusit. Te pregatesti sa-i povestesti tot si toate prin cate ai trecut. Cat de mult ai vrut sa fii folositor si mai ales ce dor ti-a fost de el.
Abia atunci constati ca tot ce vrei sa spui e neinteresant si ca intre timp persoana cu care ai inceput calatoria si pe care ai vrut sa o salvezi… nu mai e tovarasul tau… a fost deja salvata de altcineva.
Trimis de mandruta la 12 Septembrie 2008, ora 14:49
:)Doamne cata dreptate ai, nu cred ca putea cineva sa explice mai bine, felicitari!!!
Trimis de Simply_i la 12 Septembrie 2008, ora 23:35
"O calatorie in desert."
"iti spui ca asta e scopul tau… si pleci la drum. La inceput esti plin de sperante si dorinte, iar drumul iti pare usor si plin de entuziasm treci orice obstacol. E ca o provocare."
"Pe drum intanlesti o alta persoana care vrea sa fie alaturi de tine, care are aceeasi tinta."
DAR ACESTA ESTE DOR DRUMUL tau!
drumul tau !!!
DOAR tu TE-AI PREGATIT DE ACEST DRUM, "NU AI STIUT CE SA FACI, DAR TI-AI SPUS CA ACESTA ESTE scopul TAU !!!"
"Ideea de a merge in doi iti pare o usurare. O sa impartiti amandoi toate greutatile calatoriei. Un tovaras de drum. Te increzi in el si mergi mai departe."
PRIMA GRESEALA, DUPA ACEEA IN CARE TI-AI SPUS CA DRUMUL ESTE AL AMANDOURA.
ACUMA TI-AI IMAGINAT CA VEI AVEA CU CINE SA IMPARTI GREUTATILE propriei tale CALATORII !?!
Sorry, DAR N-AI PLECAT DE UNUL SINGUR IN ACEASTA CALATORIE ???
CU CE DREPT TI-AI IMAGINAT CA CELALALT AR FI FOST SI EL PREGATIT PT. CALATORIA VIETII TALE?
"Pe parcurs constati ca bagajele lui sunt mult mai grele decat credeai si ca trebuie sa-l ajuti daca nu vrei sa faci calatoria singur. Si o faci… pentru ca vrei sa-l ai ca parteneri de drum. Nu-ti este usor, dar induri. Faci eforturi sperand sa reusesti."
ACUMA TOT SINGUR ITI ASUMI, absolut singur, SI DIFICULTATILE CELUILALT.
INDURI? DE CE? ???
Vedeti cum singuri ne "batem cuiele in talpa"?
Toate nu sunt altceva decat iluziile noastre.
Mie, mi sa reprosat ca nu trebuia sa fac niste copii stiind ca sunt "mai putin iubita" decat o alta, mai veche, preferata (!).
Dar copii NU sunt "bagaje" pentru cei care si-i doresc, mai ales cand ei vin atunci cand ti-i ofera Dumnezeu si NU atunci cand ti-i doreai tu, adica MULT, MULT mai tarziu, dupa multe pierderi ...
SI MERGI MAI DEPARTE, SI SI VORBESTI CU PARTENERUL DE DRUM, SI-I SI EXPLICI CA AR TREBUI SA APUCE PE DRUMUL LUI/EI, DIN MOMENT CE TOT SUSTINE CA AR FI DORIT UN ALT DRUM - de fapt NU sustine asta, ba dimpotriva se tot tine de fusta ta, si tot insista ca aveti un drum comun, DAR VEZI BINE IN OCHII LUI/EI CA DE FAPT DRUMUL LUI/EI ESTE UNUL CLAR RATATCIT ...
TOTUL NU-I DECAT O PERCEPTIE GRESITA, ACESTA ESTE DRUMUL MEU, BA ACESTA ESTE AL TAU ...
SI DACA SCHIMBAM ACEST DRUM CE SE INTAMPLA?
SI DACA SCHIMBAM ACEST PARTENERIAT, CE SE INTAMPLA?
O LUAM DE LA CAPAT, da un drum fara de desertaciune, un drum AL NOSTRU, ceea ce vrem noi, fara atatea renuntari, si cu MAI MULTA INCREDERE PRIN SIMPLE VORBE - CLARE.
SI FARA DE "BAGAJE" ALE UNUIA SAU ALTUIA.
Acesta este drumul meu, viata MEA; acela este drumul tau, viata TA. Cat o vrea Bunul Dumnezeu calea ne va fi deschisa pe o cale comuna, cand NU va fi sa fie, fiecare are sa-si vada de drumul sau.
Iar de-ar fi sa nu se mai sfareasca, poate ca, cine stie, drumurile s-au impletit pe undeva asa de bine ca NU MAI VREM SA LE DESCURCAM ...
De ce se tem barbatii de casatorie??
Comentarii pe articolul "De ce se tem barbatii de casatorie?"
O calatorie in desert.
Afli despre ea si te incanta gandul de a explora desertul. Te pregatesti, iti faci temele cat de bine te pricepi, consulti alte personae si afli ca este un drum lung si plin de suprize. Unele placute, altele mai putin.
Nu stii ce sa faci, dar iti spui ca asta e scopul tau… si pleci la drum.
La inceput esti plin de sperante si dorinte, iar drumul iti pare usor si plin de entuziasm treci orice obstacol. E ca o provocare.
Pe drum intanlesti o alta persoana care vrea sa fie alaturi de tine, care are aceeasi tinta.
Ideea de a merge in doi iti pare o usurare. O sa impartiti amandoi toate greutatile calatoriei. Un tovaras de drum. Te increzi in el si mergi mai departe.
Pe parcurs constati ca bagajele lui sunt mult mai grele decat credeai si ca trebuie sa-l ajuti daca nu vrei sa faci calatoria singur. Si o faci… pentru ca vrei sa-l ai ca parteneri de drum. Nu-ti este usor, dar induri. Faci eforturi sperand sa reusesti. Sperand ca vei ajunge la prima oaza si acolo ai sa gasesti energia necesara de a merge mai departe. Chiar daca uneori nu mai rezisti si iluzii sau ganduri desarte te fac sa spui si sa faci lucruri regretabile, in adancul sufletului stii ca nu poti merge singur in calatoria asta si hotarasti sa taci. Taci si-ti duci mai departe drumul. De acum va fi calatoria ta si totul depinde in mare masura de tine.
Calatoria e lunga, iar pe parcurs o parte din bagaje dispar. Multe din ele sunt uitate si drumul ti se pare din nou usor. Si mergi mai departe. Este calatoria ta si trebuie sa o duci la capat, mai ales ca acum ai un tovaras cu mai putine bagaje, iar greutatile calatoriei par mult mai usor de trecut.
Cu cat mergi mai mult si cu cat bagajele se usureaza constati ca esti mai relaxat si ai timp sa gandesti la tot parcursul. Atunci realizezi ca drumul spre tinta ta e mult mai lung decat credeai. Scoti harta si constati ca te-ai ratacit.
Atunci hotarasti sa salvezi ce mai era de salvat. Toate bagajele lui, imaginare sau nu, deja disparusera, iar acum era timpul sa ai grija si de bagajele tale.
Ii ceri partenerului sa te astepte, iar tu il parasesti alergand dupa ajutor. Pornesti pe alt drum. De data asta ceva mai greu, dar mult mai plin de sperante. Vei gasi ajutorul necesar si asa te vei putea intorce sa-ti salvezi tovarasul de drum.
Uneori te opresti din drum doar pentru ai trimite mesaje. Sa-i spui ca inca mai lupti si ca totul va fi bine. Alteori doar alergi si lupti cu greutatile drumului uitand sa-i mai scrii tovarasului ce asteapta vesti de la tine. Nu te gandesti ca el asteapta, doar lupti si speri ca vei ajunge la timp sa-l salvezi. Nimeni si nimic nu te poate opri. Nici macar faptul ca nu mai primesti aceleasi mesaje de incurajare de la el.
Intr-un tarziu reusesti. Ai ajuns la oaza pe care o cautai.
Drumul a fost lung si anevoios, pe alocuri chiar imposibil de continuat, dar ai rezistat si ai reusit. Esti fericit si plin de sperante. Iti incarci bagajele cu tot ce crezi ca e necesar pentru a-ti salva tovarasul de drum.
Te incarci cu solutii la toate promisiunile si juramintele, apoi te intorci la tovarasul tau. Esti convins ca inca te asteapta si ca inca mai vrea sa fie salvat de tine.
Plin de speranta ajungi in locul in care l-ai lasat. Esti sigur ca te-a asteptat si ca e bucuros ca ai reusit. Te pregatesti sa-i povestesti tot si toate prin cate ai trecut. Cat de mult ai vrut sa fii folositor si mai ales ce dor ti-a fost de el.
Abia atunci constati ca tot ce vrei sa spui e neinteresant si ca intre timp persoana cu care ai inceput calatoria si pe care ai vrut sa o salvezi… nu mai e tovarasul tau… a fost deja salvata de altcineva.
"iti spui ca asta e scopul tau… si pleci la drum. La inceput esti plin de sperante si dorinte, iar drumul iti pare usor si plin de entuziasm treci orice obstacol. E ca o provocare."
"Pe drum intanlesti o alta persoana care vrea sa fie alaturi de tine, care are aceeasi tinta."
DAR ACESTA ESTE DOR DRUMUL tau!
drumul tau !!!
DOAR tu TE-AI PREGATIT DE ACEST DRUM, "NU AI STIUT CE SA FACI, DAR TI-AI SPUS CA ACESTA ESTE scopul TAU !!!"
"Ideea de a merge in doi iti pare o usurare. O sa impartiti amandoi toate greutatile calatoriei. Un tovaras de drum. Te increzi in el si mergi mai departe."
PRIMA GRESEALA, DUPA ACEEA IN CARE TI-AI SPUS CA DRUMUL ESTE AL AMANDOURA.
ACUMA TI-AI IMAGINAT CA VEI AVEA CU CINE SA IMPARTI GREUTATILE propriei tale CALATORII !?!
Sorry, DAR N-AI PLECAT DE UNUL SINGUR IN ACEASTA CALATORIE ???
CU CE DREPT TI-AI IMAGINAT CA CELALALT AR FI FOST SI EL PREGATIT PT. CALATORIA VIETII TALE?
"Pe parcurs constati ca bagajele lui sunt mult mai grele decat credeai si ca trebuie sa-l ajuti daca nu vrei sa faci calatoria singur. Si o faci… pentru ca vrei sa-l ai ca parteneri de drum. Nu-ti este usor, dar induri. Faci eforturi sperand sa reusesti."
ACUMA TOT SINGUR ITI ASUMI, absolut singur, SI DIFICULTATILE CELUILALT.
INDURI? DE CE? ???
Vedeti cum singuri ne "batem cuiele in talpa"?
Toate nu sunt altceva decat iluziile noastre.
Mie, mi sa reprosat ca nu trebuia sa fac niste copii stiind ca sunt "mai putin iubita" decat o alta, mai veche, preferata (!).
Dar copii NU sunt "bagaje" pentru cei care si-i doresc, mai ales cand ei vin atunci cand ti-i ofera Dumnezeu si NU atunci cand ti-i doreai tu, adica MULT, MULT mai tarziu, dupa multe pierderi ...
SI MERGI MAI DEPARTE, SI SI VORBESTI CU PARTENERUL DE DRUM, SI-I SI EXPLICI CA AR TREBUI SA APUCE PE DRUMUL LUI/EI, DIN MOMENT CE TOT SUSTINE CA AR FI DORIT UN ALT DRUM - de fapt NU sustine asta, ba dimpotriva se tot tine de fusta ta, si tot insista ca aveti un drum comun, DAR VEZI BINE IN OCHII LUI/EI CA DE FAPT DRUMUL LUI/EI ESTE UNUL CLAR RATATCIT ...
TOTUL NU-I DECAT O PERCEPTIE GRESITA, ACESTA ESTE DRUMUL MEU, BA ACESTA ESTE AL TAU ...
SI DACA SCHIMBAM ACEST DRUM CE SE INTAMPLA?
SI DACA SCHIMBAM ACEST PARTENERIAT, CE SE INTAMPLA?
O LUAM DE LA CAPAT, da un drum fara de desertaciune, un drum AL NOSTRU, ceea ce vrem noi, fara atatea renuntari, si cu MAI MULTA INCREDERE PRIN SIMPLE VORBE - CLARE.
SI FARA DE "BAGAJE" ALE UNUIA SAU ALTUIA.
Acesta este drumul meu, viata MEA; acela este drumul tau, viata TA. Cat o vrea Bunul Dumnezeu calea ne va fi deschisa pe o cale comuna, cand NU va fi sa fie, fiecare are sa-si vada de drumul sau.
Iar de-ar fi sa nu se mai sfareasca, poate ca, cine stie, drumurile s-au impletit pe undeva asa de bine ca NU MAI VREM SA LE DESCURCAM ...
» Afiseaza toate temele de discutii propuse de utilizatori