Normalii la munca?!

Reactiile mi se par normale. Traim intr-o societate in care adeptii concurentei si a lui "the best of the best", ne-au transformat in robotzi supermuncitori obedienti, si ca sa putem fi asa trebuie neaparat sa devenim si prosti. O solutie la asa ceva este dreptul la lene. Paul Lafargue (1841-1911) a scris o carte cu titlul acesta "Dreptul la Lene", in care demonstra necesitatea de a munci mai putin, lucrul acesta avand ca rezultat faptul ca ar fi loc mai mult sub soare ptr. toti. (NU sunt vreun comunist aberant, ci doar un observator al prapastiei spre care ne indreptam). Desigur asta vine impotriva dorintei patronatelor, politicienilor, administratorilor de orice fel ale caror interese sunt exact contrariul: Sa muncim cat mai mult, sa fim platiti cat mai putin, asfel incat sa fim nevoiti sa facem credite pe la banci...etc. Cine crede ca teoria conspiratiei e doar o iluzie traieste el insus in cea mai mare iluzie a ultimilor ani, in colivia tehnologizata a societatii bancare mondiale. Asfel de oameni suntem cu totii, transformati in firi lashe cu gandul la ziua de maine, fara responsabilitati reale, singurele responsabilitati acceptate fiind acelea catre stapani ca Banca Mondiala, FMI, uniunea europeana,etc. Pe oamenii normali ii gasim in slidurile acestea ca protagonisti principali. Sunt o ultima reactie a realitatii existentei lor si a noastra ca societate reala. Cei anormali sunt restul care asista oripilati de eveniment si care i-l considera ca pe ceva de neconceput. Si uite asa ne putem aminti de sloganuri precum: "un presedinte ptr. linistea noastra"; "Dormi linistit FNI vegheaza"......