http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusificarea_rom%C3%A2nilor
Apare o limbă moldovenească hibrid
Deoarece această limbă rudimentară nu putea sluji, în Gubernie, în domenii ale economiei, administrației, politicii, culturii, literaturii, etc., este împănată masiv cu rusisme.
_Apare astfel o limbă moldovenească hibrid (folosită și azi) care dobândea deseori forme ridicole și era considerată principalul element definitoriu al națiunii moldovenești.
_Această limbă era (este) diferită de limba folosită în Principatul Moldovei[10] cu alfabet chirilic și apoi latin[11].
_Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a impus abuziv modelul propriei sale civilizații: formarea și educarea unui om nou - homo sovieticus[1]
prin lipsirea românilor din stânga Prutului de limbă, alfabet, cultură, istorie și tradiții[2].
_Cel mai eficient mijloc de rusificare a fost școala pentru tineri și instituțiile cultural-educative pentru populația adultă.
Instituțiile cultural-educative din sistemul suprastructurii totalitariste sovietice au avut ca scop propagarea comunismului,
conținutul spiritual fiind înlocuit de cel politic,
bazat pe atitudinea de clasă în aprecierea fenomenelor și evenimentelor, prioritatea politicii partidului comunist,
concepția moralei comuniste.
_ Domnul Lațcu (aproximativ 1365-1373), fiul primului domnitor al Moldovei, era recunoscut de către Sfântul Scaun ca „Duce al Moldovei” printr-o scrisoare în care se adăuga că Moldova este parte a națiunii vlahe (române):
dux Moldavie partium seu nationis Wlachie.
_Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”[3].
_Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche Letopisețul Țării Moldovei, unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni.
_Miron Costin, în lucrarea sa De neamul moldovenilor, afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”,
ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”.
_Marele cărturar Dimitrie Cantemir afirmă în Descriptio Moldaviae (Berlin 1714) că moldovenii vorbesc aceeași limbă cu valahii și transilvănenii.
Cantemir este primul care introduce ideea că anumite cuvinte românești au rădăcini dacice.
_Karl Marx și Friedrich Engels spuneau la mijlocul secolului al XIX-lea că
„valahii și daco-românii constituiau masa principală a populației teritoriului între Dunărea de Jos și Nistru”
și că „țării vechi și noi ai Rusiei” se tem să recunoască acest lucru
și obligă prin forță moldovenii să se rusifice[4][5].