http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusificarea_rom%C3%A2nilor
_Apare o limbă moldovenească hibrid
Deoarece această limbă rudimentară nu putea sluji, în Gubernie, în domenii ale economiei, administrației, politicii, culturii, literaturii, etc., este împănată masiv cu rusisme.
_Apare astfel o limbă moldovenească hibrid (folosită și azi) care dobândea deseori forme ridicole și era considerată principalul element definitoriu al națiunii moldovenești.
_Această limbă era (este) diferită de limba folosită în Principatul Moldovei[10] cu alfabet chirilic și apoi latin[11].
_Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a impus abuziv modelul propriei sale civilizații: formarea și educarea unui om nou - homo sovieticus[1]
prin lipsirea românilor din stânga Prutului de limbă, alfabet, cultură, istorie și tradiții[2].
_Cel mai eficient mijloc de rusificare a fost școala pentru tineri și instituțiile cultural-educative pentru populația adultă.
Instituțiile cultural-educative din sistemul suprastructurii totalitariste sovietice au avut ca scop propagarea comunismului,
conținutul spiritual fiind înlocuit de cel politic,
bazat pe atitudinea de clasă în aprecierea fenomenelor și evenimentelor, prioritatea politicii partidului comunist,
concepția moralei comuniste.
_ Domnul Lațcu (aproximativ 1365-1373), fiul primului domnitor al Moldovei, era recunoscut de către Sfântul Scaun ca Duce al Moldovei printr-o scrisoare în care se adăuga că Moldova este parte a națiunii vlahe (române):
dux Moldavie partium seu nationis Wlachie.
_Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii au aceleași limbă și obiceiuri[3].
_Trimiteri la o așa-numită limbă moldovenească pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche Letopisețul Țării Moldovei, unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni.
_Miron Costin, în lucrarea sa De neamul moldovenilor, afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc moldoveni,
ei își numesc limba românească, nu moldovenească.
_Marele cărturar Dimitrie Cantemir afirmă în Descriptio Moldaviae (Berlin 1714) că moldovenii vorbesc aceeași limbă cu valahii și transilvănenii.
Cantemir este primul care introduce ideea că anumite cuvinte românești au rădăcini dacice.
_Karl Marx și Friedrich Engels spuneau la mijlocul secolului al XIX-lea că
valahii și daco-românii constituiau masa principală a populației teritoriului între Dunărea de Jos și Nistru
și că țării vechi și noi ai Rusiei se tem să recunoască acest lucru
și obligă prin forță moldovenii să se rusifice[4][5].
LIMBA MOLDOVENEASCA (opinie personala...)
_plastica limbii asa zise "moldovenesti" - in incercarea de separare de limba romana ...a dus mai mult la o pocire deformare.
_practic plasticile limbajului moldovenesc - imping sau isi cauta forme de evolutie inspre catre limba rusa.
_multi specialisti au analizat limba romana concluzie contine particule din aproape toate limbile pamantului ...
*_particulele "moldovenesti" - inchid valorile in sine sunetelor si nu poate face transfigurativul de gestica faciala - expresional in traire vie profunda....
**_remarc si faptul ca structurile de dialog - comunicare contin valori pure truchiate - limitate din proprie vointa ....
>_valorile asa-zis pure ale limbii "moldovenesti" - nu pot sparge expresionalul si compunerile limbii ruse...nu au suficienta forta ...
>>_practic moldovenii sunt deconectati de matricele trairii si simtirii - ei nu pot face deschiderile pe infinit - si atunci fac produc de la sine blocaje logico-rationale - ptr. revelatia naturala (in care Duhul Sfant coboara memorii
).
Viziunea Sf. Maxim Mărturisitorul și a Părintelui Dumitru Stăniloae asupra Revelației naturale.
Reflecții asupra valorii teologico-ontologice a paradigmei experimentaliste în fizică
Ioan Sturzu*
http://www.nistea.com/sturzu.htm
recomand a se citi:
Viziunea Sf. Maxim Mărturisitorul și a Părintelui Dumitru
Stăniloae asupra Revelației naturale. Reflecții asupra valorii
teologico-ontologice a paradigmei experimentaliste în fizică
Ioan Sturzu*
http://www.nistea.com/sturzu.htm
In Ambigua 10.19 Sf. Maxim tâlcuiește cele cinci moduri (¿½o¼o¶)
ale contemplației naturale, anume:
_esența (oÀ¾¶ź),
_mișcarea (¶ºŽ¾¶&),
_diferența (±¶ź'o½ź),
_amestecul (½ź¾¶&)
_și poziția (”"¾¶&).
ESENȚA - ESTE ÎNVĂȚĂTOAREA TEOLOGIEI, CA FIIND PURTĂTOARE CATEGORIEI CAUZALITĂȚII.
MIȘCAREA - ESTE CEA CARE ARATĂ PRONIA LUCRURILOR,
DIFERENȚA - ESTE DESCOPERITOAREA JUDECĂȚII:
AMESTECUL - ESTE SIMBOLUL LIBERULUI-ARBITRU,
IAR STABILITATEA - ESTE ÎNVĂȚĂTOAREA MORALITĂȚII VOLUNTARE.
*_Dacă amestecul și stabilitatea sunt unite cu diferența și mișcarea (respectiv),
cei trei ¿½o¼o¶ rămași, sunt, pe lângă o imagine a Sfintei Treimi, și o imagine a cosmosului: cer, pământ și diferența (=omul)67.