Dilema
Pagina 1 din 2

Salut tuturor!!
Am si ru o poveste de impartasit..cu speranta ca voi primi pareri, sfaturi din partea voastra.
Am o relatie de 3 ani de zile cu un baiat care provine dintr-un sat, dintr-o familie mare. E un tip super:linistit, simtit,respectos, romantic...e exact asa cum imi doream, in copilarie sa fie iubitul meu..
Problema e ca am inceput sa vad lucruril mai realist si nu numai cu inima. E un copil de aceeasi varsta cu mine (23). E genul de om delasator, dezorganizat, moale, fara prea multa initiativa. Il simt aproape..dar numai luandu-ma in brate si alintandu-ma..fara sa ma ajute, sa se implice in problema. Doate deciziile organizatorice sunt luate de mine..si am inceput sa obosesc. Tot ma amagesc ca asa sunt barbatii..se maturizeaza mai greu..dar mie nu imi place sa fiu barbatul in familie..si nu prea il vad omul pe care sa ma pot baza..poate sunt si eu prea energica si i-o iau inainte de multe ori.Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

Eu am o relatie ce dureaza de 12 ani si eu sunt cam delasator dar cand imi propun ceva sunt mai energic si problema cred ca este de la tine,ca ai luat probabil mereu decizi rapide fara sa-ti intrebi partenerul sau nu a avut timp sa ia o decizie si el mereu se bazeaza pe tine. Cand mai ai o problema incearca sa-l lasi pe el sa ia o decizie si chiar daca sti raspunsul spune-i ca nu sti ce sa faci,asa il poti dezvata de lenea care o are in el.Mult succes in continuare.

barbat 26 ani ofer sedinte sexuale femeilor care nu se pot reproduce cu alesul relatii la numarul de telefon 074585776 rugam seriozitate si nu dezvaluim identitatea.

De la: hidrolungu, la data 2008-11-13 09:27:56 Ai face bine sa discuti problema cu el. Stiu ca ti s-a mai zis, da'e unica rezolvare. Plus ca poate tu esti mai impulsiva mai voluntara. De exemplu prietena mea e asa. Ea vrea sa controleze totul sa invarta lumea cu degetul mic. Si cand e ceva de care habar nu are si e musai sa ia o decizie se supara cand ii spun ca nici eu n-am cunostinte in domeniul respectiv. Sau se mai supara cand ea o decizie cu viteza mare, fara sa cugete prea mult si apoi isi da seama ca ar fi bine sa afle si o a doua opinie si ma intreaba pe mine. La raspunsul meu invariabil ea are obiectii: daca am alta idee decat ea, e o idee proasta, daca am aceeasi parere ca a iei sunt "yesman" sau am rog "yes ma'am". Doar ca la noi in relatie ceea ce s-a aratat a fi problema s-a mai diminuat pt ca am vb. Plus ca viata mea nu a inceput in ziua in care ne-am cunoscut si a vazut multe realizari datorate mie in casa in care locuiesc.
In "confuzie" iti zic asa: discuta problema sincer si deschis. Caci sigur nu e doar problema lui. Iar daca puteti ajunge la un consens: ori iti revizuiesti dorintele ori relatia. Am zis

Penultima propozitie trebuia sa sune asa: "Iar daca nu puteti ajunge la un consens: ori iti revizuiesti dorintele ori relatia."

poate schimbati rolurile...u barbatul si el fem...poate merge:P

De la: iulia22, la data 2008-09-11 15:52:00Salut tuturor!!
Am si ru o poveste de impartasit..cu speranta ca voi primi pareri, sfaturi din partea voastra.
Am o relatie de 3 ani de zile cu un baiat care provine dintr-un sat, dintr-o familie mare. E un tip super:linistit, simtit,respectos, romantic...e exact asa cum imi doream, in copilarie sa fie iubitul meu..
Problema e ca am inceput sa vad lucruril mai realist si nu numai cu inima. E un copil de aceeasi varsta cu mine (23). E genul de om delasator, dezorganizat, moale, fara prea multa initiativa. Il simt aproape..dar numai luandu-ma in brate si alintandu-ma..fara sa ma ajute, sa se implice in problema. Doate deciziile organizatorice sunt luate de mine..si am inceput sa obosesc. Tot ma amagesc ca asa sunt barbatii..se maturizeaza mai greu..dar mie nu imi place sa fiu barbatul in familie..si nu prea il vad omul pe care sa ma pot baza..poate sunt si eu prea energica si i-o iau inainte de multe ori.Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

el cocalar,u pitzipoanca...va potriviti de minune...faceti copii ca in filmul ala idiocracy si traiti pana muriti...ms

IREALIZARI PE PLAN PROFESIONAL


hai maaaaaaaaaaa!


Oameni buni... muncim ca sa traim, NU traim ca sa muncim!!!
Cel putin eu, ma duc la munca in ideea ca o sa`mi permit sa`mi iau ceea ce ma intereseaza cu adevarat, ca sa`mi platesc facturile si chiria, si pentru ca trebuie..... si aici se termina.
NU fac ore suplimentare, NU raspund la telefonul de serviciu in afara programului, NU socializez la munca.

Lotsa love!

PS.
Asta ma face delasator??

mda...cred ca toti sunt la fel...de apreciat cei care recunosc...iar ce-i care te acuza...sau sustin ca tu esti de vina ca nu te exprimi...sau nu ceri..se simt cu musca pe caciula....

Vorbeste cu el!explikai cum sta treaba si poate va intelege, daca spui k si el te iubeste trebuie sa intaleaga dak nu nustiu ce sa faci!

Oooo, cand ma gandesc ... vorbele pe care le spui tu eu le-am auzit din partea unei foste iubite. Eu nu m-am schimbat de loc, lumea ma place asa cum sunt.

Dar lucrurile erau exact invers

Ce mai conta un lucru cand puneam o intrebare si primeam raspuns la intrebare o alta intrebare.

Raspunsuri la intrebari de genul ... dar tu ce parere ai ? Dar spune-mi tu ca eu ti-am tot spus ... sau certuri ...

Ea: de ce ai intarziat ?
Eu: pai am fost sa iti cumpar florile tale preferate

Vorbele tale sunt un cliseu ... incearca sa comunici ceva cand deschizi gura sau cand scrii. Degeaba scrii 1000 de cuvinte daca nu transmiti mimic.

Sincer nu am inteles cum stau lucrurile la voi dar in cazul meu era nepotrivire de caracter ...

Ea s-a maritat cu un bosorog cu care m-a inselat, eu mi-am vazut de cariera si am trait fericit pana la adanci batraneti

De la: iulia22, la data 2008-09-11 15:52:00Salut tuturor!!
Am si ru o poveste de impartasit..cu speranta ca voi primi pareri, sfaturi din partea voastra.
Am o relatie de 3 ani de zile cu un baiat care provine dintr-un sat, dintr-o familie mare. E un tip super:linistit, simtit,respectos, romantic...e exact asa cum imi doream, in copilarie sa fie iubitul meu..
Problema e ca am inceput sa vad lucruril mai realist si nu numai cu inima. E un copil de aceeasi varsta cu mine (23). E genul de om delasator, dezorganizat, moale, fara prea multa initiativa. Il simt aproape..dar numai luandu-ma in brate si alintandu-ma..fara sa ma ajute, sa se implice in problema. Doate deciziile organizatorice sunt luate de mine..si am inceput sa obosesc. Tot ma amagesc ca asa sunt barbatii..se maturizeaza mai greu..dar mie nu imi place sa fiu barbatul in familie..si nu prea il vad omul pe care sa ma pot baza..poate sunt si eu prea energica si i-o iau inainte de multe ori.Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

In cazurile de genul asta cea mai eficienta solutie e sa-l dai cu capul de pereti (la figurat), sa-i spui verde in fata ca tu vrei un barbat nu un copil de crescut... il expui in curul gol (la figurat) si ii aduci argumente logice si constructive din care sa reiasa ca tu vrei NUMAI binele pentru voi... nu o sa aibe ce sa comenteze... plus daca zici ca omul e "delasator, dezorganizat, moale, fara prea multa initiativa" nu vad eu cum ar incerca sa se razvrateasca si sa-si caute alta... cunosc 3 astfel de persoane (ca el) si iubitele lor au rol de conducere(oraganizare)... dar sincer sa fiu nici ei nu sunt in stare sa conduca si nici nu i-am vazut sa se planga de situatie, ba chiar isi laudau iubitele, oricum ar fi facut o treaba de mantuiala... asa ca daca nu esti in stare sa conduci mai bine lasi pe altul... Adevarul e ca el nu o sa fie niciodata in stare sa conduca, tot ce poti sa faci e sa-i dai responsabilitati... sorry asta e caracterul care si l-a format timp de 23 de ani, nu prea ai cum sa-l schimbi tu acum... probabil ca ai observat si tu... un om ori este tipul care conduce ori tipul care este condus... eu nu am vazut un caz in care s-a trecut de la condus la conducator cu succes... extrem de putine persoane sunt in stare sa se schimbe si pt asta e nevoie ca 2 mari conditii sa fie satisfacute : AMBITIE si MOTIVATIE... din cate am inteles, lipsesc cu desavarsire la prietenul tau... bafta la conducere...

De la: Octavian_b, la data 2009-09-16 08:55:55

De la: iulia22, la data 2008-09-11 15:52:00Salut tuturor!!
Am si ru o poveste de impartasit..cu speranta ca voi primi pareri, sfaturi din partea voastra.
Am o relatie de 3 ani de zile cu un baiat care provine dintr-un sat, dintr-o familie mare. E un tip super:linistit, simtit,respectos, romantic...e exact asa cum imi doream, in copilarie sa fie iubitul meu..
Problema e ca am inceput sa vad lucruril mai realist si nu numai cu inima. E un copil de aceeasi varsta cu mine (23). E genul de om delasator, dezorganizat, moale, fara prea multa initiativa. Il simt aproape..dar numai luandu-ma in brate si alintandu-ma..fara sa ma ajute, sa se implice in problema. Doate deciziile organizatorice sunt luate de mine..si am inceput sa obosesc. Tot ma amagesc ca asa sunt barbatii..se maturizeaza mai greu..dar mie nu imi place sa fiu barbatul in familie..si nu prea il vad omul pe care sa ma pot baza..poate sunt si eu prea energica si i-o iau inainte de multe ori.Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

Barbatii se maturizeaza la timp, insa fug de responsabilitati !
La 23 de ani nu vrea sa aiba "belele" prea mari pe cap, asa ca te sustine cum poate si el mai mult...adica in loc sa rezolve problema...el incearca sa-ti aline "suferinta" prin mangaieri, alintari and stuff!!
Te iubeste si, asta o vezi la fel de bine si tu...pt a avea un comportament mai dur, mai impunator...parerea mea este ca o perioada de timp, tre sa iei tu cateva decizii care sa-l dezavantajeze pe el...niste chestii care-l pun intr-o lumina proasta...arata-i putin ca tu contezi...si ca esti egoista si faci numai lucruri din care ai mai mult tu de castigat !

Mult succes in actiunile tale

mai sunt si astia ca tine care se muturizeaza...niciodata...

De la: iulia22, la data 2008-09-11 15:52:00Salut tuturor!!
Am si ru o poveste de impartasit..cu speranta ca voi primi pareri, sfaturi din partea voastra.
Am o relatie de 3 ani de zile cu un baiat care provine dintr-un sat, dintr-o familie mare. E un tip super:linistit, simtit,respectos, romantic...e exact asa cum imi doream, in copilarie sa fie iubitul meu..
Problema e ca am inceput sa vad lucruril mai realist si nu numai cu inima. E un copil de aceeasi varsta cu mine (23). E genul de om delasator, dezorganizat, moale, fara prea multa initiativa. Il simt aproape..dar numai luandu-ma in brate si alintandu-ma..fara sa ma ajute, sa se implice in problema. Doate deciziile organizatorice sunt luate de mine..si am inceput sa obosesc. Tot ma amagesc ca asa sunt barbatii..se maturizeaza mai greu..dar mie nu imi place sa fiu barbatul in familie..si nu prea il vad omul pe care sa ma pot baza..poate sunt si eu prea energica si i-o iau inainte de multe ori.Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

Incearca sa nu uiti de armele din dotare a caror intrebuintare a fost perfectionata din momentul cand prima femeie s-a mangaiat pe burta si a dat afara barbatul afara din pestera sa-i vaneze vreun animal. Pe scurt, foloseste-te de orice ai la indemana: santaj sexual, emotional, pisicit, recompense de natura erotica si o sa vezi ca in scurt timp vei reusi sa-l dresezi. Il vei transforma intr-un animal docil, supus sau cum prefera unele sa spuna "un barbat serios", "de casa", "familist". Toate aceste porniri "dezorganizate", spontane vor disparea cu timpul si vei reusi sa-l omori. Mult succes!
And remember: "Grab the dick and the body will follow"

De la: daria_ta, la data 2009-09-16 22:02:35

De la: insolent_minx, la data 2009-09-16 21:56:19

De la: iulia22, la data 2008-09-11 15:52:00
Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

Incearca sa nu uiti de armele din dotare a caror intrebuintare a fost perfectionata din momentul cand prima femeie s-a mangaiat pe burta si a dat afara barbatul afara din pestera sa-i vaneze vreun animal. Pe scurt, foloseste-te de orice ai la indemana: santaj sexual, emotional, pisicit, recompense de natura erotica si o sa vezi ca in scurt timp vei reusi sa-l dresezi. Il vei transforma intr-un animal docil, supus sau cum prefera unele sa spuna "un barbat serios", "de casa", "familist". Toate aceste porniri "dezorganizate", spontane vor disparea cu timpul si vei reusi sa-l omori. Mult succes!
And remember: "Grab the dick and the body will follow"

Ma dezamagesti!...

Hm, miroase a cineva cunoscut...inca nu s-a sarit la bataie?

De la: insolent_minx, la data 2009-09-16 22:19:44

De la: daria_ta, la data 2009-09-16 22:02:35

De la: insolent_minx, la data 2009-09-16 21:56:19

De la: iulia22, la data 2008-09-11 15:52:00
Il iubesc si am trecut prin multe impreuna..dar imi doresc o viata activa, si o viata in care sa nu trag singura..si de asta imi e frica..oare o sa se schimbe?..

Incearca sa nu uiti de armele din dotare a caror intrebuintare a fost perfectionata din momentul cand prima femeie s-a mangaiat pe burta si a dat afara barbatul afara din pestera sa-i vaneze vreun animal. Pe scurt, foloseste-te de orice ai la indemana: santaj sexual, emotional, pisicit, recompense de natura erotica si o sa vezi ca in scurt timp vei reusi sa-l dresezi. Il vei transforma intr-un animal docil, supus sau cum prefera unele sa spuna "un barbat serios", "de casa", "familist". Toate aceste porniri "dezorganizate", spontane vor disparea cu timpul si vei reusi sa-l omori. Mult succes!
And remember: "Grab the dick and the body will follow"

Ma dezamagesti!...

De ce? Un traficant de arme vinde ambelor parti aflate in conflict si, indiferent de cine omoara pe cine, el prospera. N-am voie sa ofer si un sfat care va baga um barbat in mormant~casnicie~familie?

Nu stiu de ce am impresia ca esti altfel decat vrei sa pari...asta, daca esti una si aceeasi persoana cu cea care avea, acum ceva timp in urma, la avatar o poza cu un barbat destul de "bine facut" si care parea si inteligent (ma refer, evident, la poza!)! Nu ca acum as avea alta parere despre inteligenta ta, doar ca am asa...o senzatie ca te prefaci, ca nu gandesti asa cum scrii, ca TU, cel real, esti altfel...
Eu nu sunt psiholog de meserie, dar nici nu am imbatranit degeaba! Ca atare, iti voi spune acum exact ce cred despre tine! Esti (dupa parerea mea, repet!) un barbat cu o inteligenta peste medie, matur (si fizic, si intelectual, si afectiv), dar care, probabil, a suferit din cauza unei sau unor femei, ca acest lucru te-a facut sa te "retragi" oarecum in interiorul tau, ca ai anumite temeri vis-a-vis de relatia cu o femeie, asta insa neinsemnand ca nu iti doresti sa fii iubit sau ca nu ai putea sa iubesti! Dimpotriva, cred ca ai un urias potential afectiv, ca esti in stare sa daruiesti enorm, doar ca esti cam analitic, iar acest lucru, in iubire, poate cauza foarte mult! Cred ca iti este teama de casnicie, dar nu atat de teama cat vrei sa ne faci sa credem...Sincer...sunt de parere ca ai vrea sa te contrazicem, ca astepti lucrul asta! Nu cred in ruptul capului ca pt tine "mormant~casnicie~familie"!