Cristian petru balan va prezinta versuri patriotice
Pagina 1 din 1

TRANSILVANIA-I ROMANEASCA!

(Raspuns la articolul maghiar "Transilvania-i ungureasca!"; vezi http://www.angelfire.com/nm/hun/)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Cristian Petru Balan*)





Monument de munţi albaştri, sfânt podiş scăldat în soare,
Leagăn drag al românimii, Transilvanie străbună,
Iată-aud din întuneric un vacarm de voci avare
Care cer să fii iar smulsă din tulpina străromână...

Ca un glas al tuturora, ceri să fii lăsată-n pace,
Porunceşti ca toţi românii zid să-ţi facă la fruntarii,
Lăcomia nemeşească tu o spulberi din găoace,
Când probezi cu vechi hrisoave că-ţi suntem ereditarii.

Noi, întreaga românime, suntem fiii tăi de-a pururi,
Precum Tu eşti Fiica Ţării, dintre toate cea mai mare;
Trunchi al Daciei Ferice, Tu le spui fără-nconjururi
Celor ce râvnesc la Tine că n-ai glie de vânzare!

NOI suntem stăpânitorii, NOI am fost şi fi-vom veşnic!
NOI am suferit cu Tine, şi cu Iancu, şi cu Horia!
NOI am fost zdrobiţi pe roată, puşi la jug şi arşi ca-n sfeşnic!
NOI am re-nviat la Alba, NOI ţi-am propulsat istoria!

Tu ne-ai dat pe Mureşanu, pe Coşbuc, Rebreanu, Goga;
Tu ne cânţi balade, doine: Tu ne-nvârţi în haţegane...
Tu porţi ie şi maramă, cum purtai odata toga,
Iar din Şcoala Ardeleană ţi-ai aflat tulpini romane.

Transilvanie măreaţă, plai străbun, plin de mioare,
Strigă Mureşul şi Crişul, munţii-ncep ca să răcnească;
Strigă văile-n răsunet... Sună buciume-n ponoare,
Strigă-un Adevăr ce-i veşnic: TRANSILVANIA-I ROMÂNEASCA!


*) Membru al Academiei Romano-Americane (ARA) si al Uniunii Scriitorilor din Romania



BASARABENI CU TRICOLORU-N FRUNTE...



de Cristian Petru Balan




Basarabeni cu Tricoloru-n frunte
Ce-aţi proclamat regină limba noastră,
Făcurăţi pe vecini să se încrunte,
Dar v-aţi impus vorbirea cea măiastră!

Româna limbă iar răsună dulce
Din Prut la Nistru, ca odinioară,
Ruseasca o să plece să se culce,
Căci graiul cel latin stăpân e-n ţară!

I-aţi aruncat în lada cu gunoaie
Corsetul care mult îl sufocase,
Azi limba-i re-mbrăcată-n mândre straie
De litere latine luminoase...

Cinstire vouă, nobili fraţi de sânge,
Cinstire vouă, viţă de Muşatini!
Chiar dacă-n România uneori se plânge,
I-aţi dat speranţe greu să le mai clatini.

Când Ţara Mamă va-nflori din muguri,
Veţi reveni la Ea, căci vă aşteaptă;
Tu, Basarabie-ncărcată de belşuguri,
Vei fi a României parte dreaptă!

Iar Patria, cu braţele întinse,
Îşi va primi cu drag răpita Fiică,
Şi-n Horele Unirii-atunci încinse
Toţi se vor prinde liberi, fără frică.

Voi, Moldoveni, cu Tricoloru-n frunte,
Voi, fraţii celor ce-conjur Carpaţii,
Veniţi să facem peste Prut o punte,
Să vad-o lumea-ntreagă ce pot fraţii!

Vom fi-mpreună pentru veşnicie
Şi nici o forţă n-o să ne separe,
Pe hărţi repunem vechea Românie,
Căci proclamăm pe veci UNIREA MARE!