Cum stii daca o femeie te iubeste....???
7 Iulie 2009, 01:58
|
De la: Dragos_24, la data 2009-06-08 13:36:13De la: baytu, la data 2009-06-08 08:10:23De ce oare toti barbati suntem niste egoisti cu mine-n frunte? de ce avem impresia k ii oferim totul unui femeie?acum te-as intreba ceva oare acel tot e ceva material? Femeia in definitie e mai delicata si mai greu de intele,probabil asa sunt ele ,daca te iubeste e usor sa afli raspunsul,gandeste-te la ce a facut ea pentru tine,cum tu spui k ii oferi totul si ea face exact aceelasi llucru deoarece tot ssta e relativ,femeia e intr-o continua miscare noi barbati suntem niste distrusi de la facerea lumi incoace femeia nici macar mama cu fica nu mai seamana in gandire si asta doar datorita noi pentru k nu stim sa le pretuim destul de mult,din moment ce sta cu tine yo zic k tine la tine,da detali despre ce face ea pentru tine bun,rau si vedem
Nu sunt un egoist cu mine-n frunte....ba din potriva sunt mereu pentru altii,fie ca sunt prieteni fie ca sunt colegi de servici ...si cand zic ca-i ofer totul nu ma refer la bani sau bunuri de lux sau bunuri materiale...dar pot spune ca intot deauna cuvantul ei a fost o prioritate pt mn....ii ofer sinceritatea mea,ii ofer dragoste si fidelitatea mea....ea este o fata cum nu am mai intalnit pana acum (si am cun multe fete),dar ea cu se zice pe limba barbatilor mi-a pus capac...ce face ea pt mn?
Hmm...a facut cateva gesturi mici dar tot odata mari pentru mine...
si eu intot deauna am fost un om care stie sa aprecieze lucrurile marunte....da sta cu mn,noi nu ne putem vedea decat in weekend,pentru ca ea lucreaza toata ziua si nici nu locuieste in oras ,locuieste undeva la 20km de oras....nu asta e problema,problema este ca uneori sunt zile intregi cand nu da nici un semn,eu ii trimit mesaje o caut ...iar ea abia dupa o zi doua imi da un msg ceva....acum va rog sa nu ma intelegeti gresit,eu nu o sufoc cu mesaje si telefoane...sincer sa fiu nici nu ma gandesc sa mai traiesc daca ea ma va parasii...uite deexemplu sambata asta care a trecut m-am vaz cu ea,duminica nu a putut sa mai vn sa ne vedem pt ca avea treaba ....ok nu e nika,eu ii respect viata personala si nu ma deranjat...ce m-a pus pe ganduri este faptul ca duminica si azi adica luni...ea nu mi-a raspuns la nici un msg,ce o fii asa greu sa scrii doua cuv si sa dai send?....nush cum sa fac,acum am prins si o sapt nasoala ,se prevede un deces in familie si sunt foarte deprimat...oare de ce femeile sunt asa?cum ar trebui sa ma comp cu ea?ce sa fac?sincer si cu mana pe inima zic ca nu vreau sa mai traiesc fara ea!!!
Uite va arat si partea mea sensibila...poate unii din voi sau de ce nu toti, o sa radeti..dar asta sunt eu...si daca lumea ma judeca altfel e treaba lor...
Se spune ca iubirea adevarata este aceea care se naste fara nici un motiv…si se spune ca fiecare clipa traita alaturi de cineva nu se mai repeat niciodata,ei bine,pentru mine aceasta iubire s-a nascut dintr-o pura intamplare…poate chiar o joaca,navigam pe internet cautand ceva care sa ma distraga,cautam ceva care sa ma scoata din acel “infern” in care aveam impresia ca ma aflu,aveam impresia ca ma aflu intr-o lume,intr-un univers gol,ma simteam singur,respins,uitat.Cautam …iluzii…cautam un nou inceput de drum care parka avea sa mi se arate,impresii ,observatii,pareri,trairi,sentimente,si de ce nu dragoste.
Cautam o noua sansa de a arata ca acea expresie ma cam caracterizeaza “nu stiu sa iubesc sau iubesc tot ce fuge de mine” nu mai are valoare in prezentul si in viitorul meu.Am facut si mai fac greseli,am iubit si voi mai iubi,este un joc in care ma bag de fiecare data…si de fiecare data sper ca macar atunci sa fie bine….
Un joc in care risc mereu,in care mi-am riscat de fiecare data sufletul…si mi-am zis mereu “ai grija de tine Dragos,nu stii ce se poate intampla”.Mereu am iubit cu sufletul si cu mintea,cu istetimea unui bun intelept,mereu calculate ,si totusi mereu am lasat usa din spate inchisa,fara sa ma gandesc,fara sa ma gandesc ca daca las usa inchisa nu pot pleca daca ceva este in neregula…si mereu sufletul meu a ramas inchis dupa ce ea a plecat.Mereu am avut incredere pana la capat.si mereu o sa am,nu ma pot schimba,desi uneori as vrea sa am puterea sa ma schimb,si sa gasesc cheia acelei usi sa o pot deschide si sa-mi las sufletul sa zburde singur,liber,sa exploreze,si sa gaseasca fericirea.
Mereu am crezut in vorbe,cuvinte….nu am lasat nimic sa treaca pe langa mine degeaba,mereu am vrut sa vad fapte,si cand am vrut sa vad atunci usa mi-a fost incuiata.Nu mai privesc in urma,nu vreau sa traiesc din trecut si sa spun cu regret “au fost doar cuvinte,vorbe goale”.Mereu am alergat fara sa fiu ales,am privit fara sa fiu privit,am dorit fara sa fiu dorit,am adorat fara macar sa fiu agreat,am iubit fara sa fiu placut si mereu plac fara sa fiu detestat.Tot ce am facut am facut pentru mine pentru ca niciodata nu am fost apreciat pentru ce am facut sau pentru ce am incercat sa fac pentru persoana iubita,poate din cauza ca imi placeau lucrurile simple si imprevizibile,si pote ca ea isi dorea ceva mult mai mult,oricum nu stiu pentru ca niciodata nu am aflat .Ce faceam era mult prea indeparta de gandurile si dorintele acelei personae.
Oricum eu stiam ca m-am nascut pentru o singura persoana,o persoana a carei cautare a incetat nu de mult timp.Cum stateam eu pe internet la un moment dat am avut impresia ca zambesc…ceva ciudat pentru mine pentru ca uitasem sa zambesc in ultima vreme,ochii,gandu si sufletul parka sa-u unit si au inceput sa-mi concentreze atentia spre chipul unui Inger,si in acel moment am zambit,déjà parka incepeam sa ies la suprafata.Da era ea un Inger,care avea sa ma aduca pe drumul cel bun al vietii,si sa-mi descifreze tainele iubirii sfinte.O chema Sorina,o fata simpla,cu chip de inger,cu ochi albastrii pe care daca-i privesti dintr-o data parka esti cuprins de o caldura,un sentiment,parka tot binele din lume si tot ce e mai frumos se aglomereaza sa-si faca loc in inima ta.
Da ea este cea care mi-a redat viata,mi-a dat un impuls de a infrunta crunta viata si de a o lua de la inceput cu fruntea sus.Prima data cand am cunoscuto era ziua pe la pranz,parka ochii ei ma luminau cand m-au privit,iar zambetul ei era asa….asa curat,era asa de frumos incat si ce-l mai renumit pictor care a existat ar fii ramas uimit de zambetul ei.In acel moment mi-am dat seama ca ceva frumos o sa se intample,poate chiar ceva magic.As fii tinut-o de mana,si as fii mers foarte incet cu ea spre parc…doar vantul sa ne tina companie.Eu eram timid si usor imbujorat,o ascultam cu mare atentie,savuram fiecare cuvant rostit de ea cu o voce care-mi mangaia sufletul,da avea o voce atat de blnda,calma,o voce care practic ma hipnotiza.Si in timp ce eu ii masuram cu atentie fiecare cuvant,parca intram intr-un vis si nu-mi venea sa cred ca mi se intampla chiar mie
Mi-am lasat sufletl sa asculte vocea ei,nu mai simteam durerea cu care m-am luptat pana atunci.Privirea ochilor ei albastrii si vocea ei parca au fost piesa lipsa din puzzelul inimii mele,da pentru ca inima mea pana acel moment era ca un puzzle,era paraca facut bucatele,iar ea a reusit sa-mi daruiasca ultima piesa pentru ca inima mea sa fie completa.Ea a reusit ce nu a reusit nimeni pana in acel moment,a reusit sa ma completeze.
Pot compara acele momente cu un basm parca devenit realitate.Parca traiam o poveste,o poveste despre un baiat si o fata,si o mare dragoste,si da ne-am cunoscut pe internet in acea seara in care eu incercam sa ma regasesc,pare ciudat stiu ,dar este adevarat.Eu eram doar un simplu muritor pe acest pamant,iar ea era precum un Inger.La fel ca-ntr-un basm,ma gandeam ca,daca dorinta sa-r rasplatii atunci eu as castiga.Poate ca nu am facut sau poate ca las impresia ca nu mi-am dat prea mare interes pentru ea,dar nu este asa,eu ma straduiesc,si imi doresc sa reusesc.Sunt in stare sa pun piedici oricui se arunca in calea noastra,dar sa le dau si mana sa se ridice.
Poate ca ea ma va considera nebun sau neserios.Dar nu pot uita ziua in care am vazut-o,avea parul pe umeri lasat,ochii albastrii,imbracata cu gust si foarte deschisa la vorba,intr-un cuvant era perfecta….!!!!!!!!!
|